Buna Vestire este prăznuită an de an de către Biserică pe 25 martie. Buna Vestire, cunoscută în popor și ca Blagoveștenia sau Ziua Cucului amintește de ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare Maria că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, Buna Vestire este celebrată în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserică acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.
Buna Vestire „este începutul mântuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac“. Este ziua bucuriei şi a speranţei împăcării noastre cu Dumnezeu, prin întruparea Dumnezeiescului Său Fiu. În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenii sau Ziua Cucului, pentru că în această zi are loc primul sau cântec, prin care anunța vestirea primăverii.
Potrivit tradiţiei, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar dezvălui câţi ani mai avem de trăit. Flăcăii şi fetele îl întreabă pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/Câţi ani îmi vei da/până m-oi însura (mărita)?“ Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte cucul să cânte, cântecul său echivalează cu un an de aşteptare. Dimpotrivă, dacă el tace, tăcerea sa este semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. În trecut, creanga pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.
Tradiţia mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele „Noaptea focurilor”, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
În Brașov, de Buna Vestire, Junii „ies cu surla“.
La Braşov, tradiţiile de Blagoveştenie au fost conservate în Şchei, unde în ziua de 25 martie Junii tineri „ies cu surla“.
În Şchei, procesiunea ieşirii cu surla păstrează acelaşi calendar din bătrâni. În ziua de Blagoveştenie, după ce ies din biserică, Junii tineri se duc la vătaf, apoi trec pe la cele trei şerji, încolonaţi câte doi, lor alăturându-li-se cei ce vor „să se pună cu Junii“ în acest an. Fac un popas în Piaţa Prundului, unde „trag din surlă“, de obicei de trei ori, unul şi acelaşi cîntec sacru şi arhaic, apoi pornesc către Podul Creţului, pentru a urca pe Coasta Prundului.
La Troiţa de aici sunt aşteptaţi de alţi Juni tineri sau din alte grupuri. Se întinde masă (în special cu peşte prăjit, „rachie“, „rozol“ sau „şpârlă“, cum spun şcheienii tăriilor) și are loc o petrecere în cinstea marii sărbători.
