Sunt ani buni de când vorbim despre regionalizare și, o dată cu această temă, asistăm la un fenomen care mie, personal, mi se pare pozitiv: o “întrecere” de argumente favorabile despre orașele care ar urma să devină capitale regionale. Practic, fiecare spune despre orașul lui că e mai bun și mai frumos și că merită să fie centrul cultural și economic al zonei. Când vorbim despre Regiunea Centru, s-a creat deja o competiție „clasică” între Sibiu și Brașov.

    Se știu deja argumentele mai multor orașe: Sibiul are aeroport internațional, a fost capitală culturală europeană, iar din punct de vedere politic, a dat un președinte de țară care a fost primarul orașului. Alba-Iulia este un oraș cu o mare istorie. Târgu-Mureș este un centru important al medicinei și are aeroport și acest oraș. Cu aceste municipii vom concura și trebuie să ducem Brașovul la următorul nivel de dezvoltare pentru a fi capitală regională.
    Suntem, cumva, la linia de start. Sau ar trebui să privim lucrurile așa. În dreapta și în stânga avem concurenți tari, motivați, poate mai bine pregătiți. Dar avem și noi puncte tari: suntem aproape de Capitală, avem un procent consistent de contribuție la bugetul de stat, avem ofertă culturală și turistică, avem sporturi de iarnă, avem mediu de afaceri și o universitate importantă. Ce ne-ar lipsi? Nu avem aeroport și nu suntem conectați la nicio autostradă. Am ratat ocazia de a deveni capitală culturală europeană. Serviciile medicale sunt dispersate ineficient în oraș. Vârstnicii se descurcă tot mai greu, iar tinerii pleacă să-și caute de lucru peste granițe. Mai mult, nu trece săptămână să nu moară oameni pe trecerile de pietoni, iar DNA are constant de lucru.
    Ce va cântări mai greu? Cele bune sau cele rele? Greu de spus, în lipsa unor criterii oficiale. Dar, ca la un concurs sportiv, sunt câteva lucruri de bun simț pe care trebuie să le luăm în calcul. Ne trebuie echipă. Și aici echipa înseamnă comunitatea brașoveană. O echipă care să gândească unitar și să își dorească titlul. Să avem, fiecare dintre noi, acest obiectiv. O dată stabilit obiectivul, să muncim pentru el. Fiecare să își facă treaba cât mai bine și mai serios,  cu un gând – să treacă primul linia de sosire. Și ne trebuie antrenor. S-au făcut multe în Brașov, dar mai sunt de făcut. Le putem face. Și putem crește Brașovul, împreună.
    Aeroportul și autostrada vor aduce creștere economică. Oferta Brașovului pentru firmele care aduc locuri de muncă trebuie să fie mai clară. Antreprenorii locali trebuie și aceștia sprijiniți, iar administrația trebuie să facă politici publice coerente pentru aceștia. Teatrul și celelate instituții de cultură trebuie să reintre în circuitul marilor festivaluri. Sportul trebuie să redevină ambasador al Brașovului, iar rezultatele patinatorilor și schiorilor de la Corona au dovedit că se poate. Eu unul, știu că se poate și am, înăuntrul meu, acest obiectiv. Și cred că îl avem cu toții.