Sari la conținut

Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici prăznuiesc astăzi Înălţarea Sfintei Cruci. Aceasta este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor şi cea mai veche în cinstea Crucii lui Hristos, fiind instituită pentru a comemora două fapte de mare semnificaţie din istoria Bisericii Creştine: aflarea Sfintei Cruci a Mântuitorului, urmată de înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea crucii de la perşi în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Potrivit poruncii Bisericii, în 14 septembrie se posteşte (e bine chiar să se ţină post negru) şi se fac praznice.

Nu ai voie să mănânci. La sate, oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel şi o lumânare. Se aduc la biserică buchete de flori şi frunze cu care se înconjoară Sf. Cruce. Nu se mănâncă roade care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune. Se spune că în 14 septembrie se închide pământul, pentru vieţuitoarele care stau ascunse prin văgăuni, dar şi pentru plante Se duc la biserică prune, care păstrate uscate pot lecui bubele. Nucile culese în această zi sunt bune de leac.

Dacă tună după Ziua Crucii, toamna va fi lungă. Se crede că, dacă păsările călătoare, mai ales cocorii, pleacă înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Începe culesul viilor, sărbătoarea numindu-se în calendarul tradiţional "Cârstovul Viilor".

Comentarii

Ultimă oră