Superstiţii de Crăciun

- În Ajunul Crăciunului gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă.
- Pe 24 decembrie, se iese din post, până la Postul Paştilor (Păresimiile); dacă între cele două posturi este o perioadă de timp mai lungă, se crede că anul care urmează va fi unul bun, mănos.
- Pentru ca în anul care vine să fie frumoase şi bogate, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa în care se spală.
- În Ajun, gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca în anii următori să le poată folosi cu spor.
- Nu este bine să se aducă în casă bradul de Crăciun înainte de 24 decembrie şi să se decoreze după 12.00 noaptea.
- Cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele să fie tari ca fierul.
- În noaptea dintre Ajun şi Crăciun se priveghează. În timpul priveghiului, pe masă se pune un colăcel cu un cuţit înfipt în el. Masa, aşezată la ora 17.00, în Ajun, trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are cămin, va lăsa focul aprins în tot acest timp.
- De Crăciun, pâinea se aşează sub masă, pentru atragerea norocului, iar sub faţa de masă se pune pleava de grîu, pentru belşug. Până la Crăciun toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.
- Pentru a respecta scena „Cinei cea de taină“, la care au participat 12 apostoli şi Domnul Christos, în ajun este bine să se gătească 12 feluri de bucate.
- O superstiţie spune că, dacă primul om care intră într-o casă de Crăciun este bărbat, este un semn de bunăstare pentru anul viitor.
- Ca să îţi vină peţitor la fată, din Ajunul Crăciunului şi pînă la Iordan se mătură casa de la prag spre răsărit (să se adune), şi nu din fundul casei spre prag (ca să-i alungi). În aceste două săptămîni este bine ca fetele  mari să nu dea gunoiul afară din casă.