Istoria îi arată pe locuitorii Făgărașului drept o comunitate independentă, capabilă să lupte pentru valorile și dezideratele ei. Episoade precum răscoalele din 1368, 1432, 1434, 1436, 1503, 1508, 1757 – 1761, 1848, menținerea „legii vechi a românilor” în timpul perioadelor de guvernare considerate străine, crearea de-a lungul timpului a numeroase instituții cu mandat pentru tot teritoriul Țării Făgărașului, rezistența anticomunistă, dovedesc caracterul puternic al comunității. De altfel, rezistența anticomunistă din munții Făgărașului este considerată de mulți una emblematică în ceea ce privește identitatea zonei.
Identitatea locală este bineînțeles conturată de moștenirea trecutului, dar, la fel de important, de preocuparea prezentă pentru bunăstarea comunității și dezvoltarea sa echilibrată. Diferitele activități construite recent în jurul specificului făgărășean indică o preocupare pentru autenticitate. De altfel, identitatea făgărășeană a devenit aproape un ”brand”, recunoscut și utilizat într-o serie întreagă de activități.
Pentru consolidarea identității locale și a sentimentului de apartenență la comunitate este în continuare nevoie de inițiative din partea instituțiilor și autorităților publice locale. Iată o parte din aceste proiecte:
➩Proiect de modernizare al sălii mari a Casei de Cultură Municipală Făgăraș (etapa I – în curs). Proiect de dotare a Casei de Cultură Municipală Făgăraș (echipamente, climatizare etc. – etapa II).
➩Revitalizarea cinematografului Transilvania drept centru multifuncțional pentru cinema și artele spectacolului și dezvoltarea planului de management al acestuia
➩Modernizarea parcului municipal Regina Maria și amenajarea lui pentru activități recreaționale destinate rezidenților orașului (alei pietonale, terenuri de sport ș.a.) inclusiv organizarea unor activități/evenimente sportive și de timp liber pentru făgărășeni.
➩Reabilitarea și punerea în funcțiune a ștrandului orașului
➩Susținerea inițiativelor sportive
➩Proiecte de dezvoltare comunitară vizând grupurile vulnerabile din municipiu. Înființarea unor centre comunitare de cartier
➩Creșterea gradului de cuprindere al grupurilor vulnerabile în instituțiile de învățământ
➩Creșterea gradului de acces la infrastructura de bază pentru grupurile vulnerabile
➩Punerea în funcțiune a unui adăpost temporar
➩Sprijinirea persoanelor ce trăiesc în condiții improprii de locuit
➩Punerea în funcțiune a căminului de bătrâni
➩Gestionarea activităților de ecarisaj și sterilizare a câinilor comunitari
➩Inițierea unui târg de ONG-uri intitulat „Duminica Civică Țara Făgărașului”
➩Sprijinirea inițiativelor de utilizare temporară pentru spațiile vitrate din zona centrală. Prin intermediul parteneriatelor strategice cu rețele de designeri tineri/școli de artă se aduce un capital creativ semnificativ pentru utilizări temporare (1-3 luni) pentru vitrinele aflate la nivel pietonal din zona central. Elevii/ tinerii designeri au ocazia de a se implica în activități artistice cu aplicabilitate în spațiul public.
➩Înființarea unui fond de micro-finanțare a proiectelor ONG-urilor locale
➩Sprijinirea inițiativelor de conectare cu diaspora făgărășeană. Este importantă implicarea diasporei în evenimentele culturale și civice organizate în mod constant în Făgăraș: Zilele Cetății, Ceata de Feciori, dar și încurajarea inițiativelor complementare din partea ONG-urilor (campanie de ambasadori culturali - „Și eu sunt din Făgăraș”).
Patrimoniu și identitate locală
Patrimoniul cultural, înțeles drept “moștenirea” comună a colectivității, parte integrată a mediului de viață, poate juca un rol esențial în creșterea atractivității unui teritoriu, dezvoltarea echilibrată a economiei locale și sprijinirea coeziunii sociale în cadrul comunității. În municipiul Făgăraș sunt clasate 27 monumente în lista monumentelor istorice elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor6, printre care se regăsesc structuri de tip casă de secol XVIII, lăcașuri religioase de secol XVIII și două ansambluri urbane ( „Zona de nord a orașului” cu datare între secolele XIII-XX și „Zona Morii”, cu datare sec XVIII- XIX. Având o importanță culturală deosebită (clasa A) sunt desemnate Cetatea Făgăraș și ansamblul acesteia (incinta interioară și bastionară, șanțul de apă), precum și Biserica “Sf. Nicolae” Brâncoveanu, Biserica reformată, Biserica Sfânta Treime, Mânăstirea Franciscană și Casa Inocențiu Micu Klein.
Acest patrimoniu este cu atât mai valoros cu cât este contextualizat în mediul construit specific zonei. Astfel, conservarea parțială a țesutului tradițional de locuire (ansamblu de case, scuaruri, dependințe ale ansamblurilor religioase) din Făgăraș este esențială pentru menținerea și creșterea gradului de atractivitate pentru aceste obiective - atât pentru rezidenți, cât și pentru vizitatori.
-Spre exemplu, punerea în valoare a zonei Morii, clădirea fostelor Băi Populare, vechea Sinagogă, Piața Republicii, parc cetate - strada Tăbăcari;
-Mai mult, la nivel regional este important de recunoscut circuitul din care aceste obiective fac parte: spre exemplu, cetatea Făgăraș în raport cu cetățile Bran, Râşnov, Rupea, Feldioara, Negru Vodă sau Biserica „Sf. Nicolae” Brâncoveanu din Făgăraș în raport cu Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
