Ţara Făgăraşului a cunoscut multiple configurații administrativ-teritoriale, păstrându-și însă o identitate aparte în conștiința locuitorilor. Desfășurându-se de-a lungul Oltului și a podișului Hârtibaciului, Ţara Făgăraşului cuprinde în cele mai multe decupaje administrative localitățile din arealul Avrig- Porumbacu de Jos, până la Șinca Nouă și Ungra. De altfel, într-una din configurațiile istorice, în anul 1863 districtul Făgăraş ajunge să cuprindă zona Branului. Orașul Făgăraș devine un element central al zonei începând cu secolul al XIII-lea.
Diversitate de obiceiuri. Zona Țării Făgărașului concentrează 14% din patrimoniul cultural clasat al județului Brașov. Deși comparativ redus față de concentrarea din zona Brașovului (71% din patrimoniu), Țara Făgărașului reunește de fapt o diversitate spectaculoasă de resurse culturale și naturale ce nu sunt neapărat evidențiate în registrele clasice. Diversitatea tradițiilor locale combinată cu elemente de peisaj și patrimoniu natural contribuie la o grad de atractivitate și unicitate ridicat pentru Țara Făgărașului, în orice sezon.
Satele de la nord de răul Olt se remarcă prin arhitectura de factură saxonă, cuprinzând valoroase situri de patrimoniu (ex. bisericile fortificate de la Cârța și Cincu, Biserica Evanghelică fortificată din Cincșor ș.a.). Satele de sub munte dețin o bogată cultură etnografică. Spre exemplu satul Drăguș a fost subiectul primei campanii etnografice inițiate de sociologul Dimitrie Gusti, păstrând și astăzi o multitudine de datini și construcții vernaculare. Alte exemple includ Mânăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, Mânăstirea rupestră Șinca Veche, Complexul La Vâltori din Lisa, Herghelia de la Sâmbăta de Jos, peisaje culturale rurale. Astfel de zone de interes sunt puse în valoare de numeroase evenimente și manifestări locale ce se desfășoară de-a lungul anului.
Patrimoniu natural al Țării Făgărașului. Elementele de patrimoniu construit sunt potențate de peisajul natural dominat de creasta Munților Făgăraș, imagine emblematică pentru identitatea locală. Traseele spectaculoase ce străbat munții Făgăraș (inclusiv drumul transfăgărășean) reprezintă nu numai o activitate de agrement și atracție turistică, dar mai ales o notă distinctivă pentru potențialul stilului de viață făgărășean - activ și aproape de natură. Din păcate, fragmentarea conexiunilor de transport precum și promovarea redusă a activităților în aer liber duc la o subdezvoltare a acestor activități (drumeții montane etc.) în comunitatea făgărășeană7.
Teritoriul Țării Făgărașului este străbătut de mai multe arii naturale de protecție specială sau situri de importanță comunitară (spre exemplu, Avrig- Scorei – Făgăraș și Oltul mijlociu- Cibin- Hârtibaciu) cu un mare potențial de a fi valorificate prin intermediul unei concept de tip centură verde - traseu special amenajat pentru promenade și activități în aer liber, ce respectă caracteristicile mediului natural.
De asemenea, Țara Făgărașului reunește o diversitate semnificativă de situri naturale8, fiecare cu un specific sezonier, ce conferă fiecărei vizite un grad de unicitate. Prezervarea și valorificarea acestora rămâne o miză importantă pentru dezvoltarea întregii zone.
Cetatea, un puternic simbol pentru Ţara Făgăraşului
Cetatea Făgăraș a fost construită în 1310 din ordinul lui Ladislau Apor, voievodul Ardealului. Este posibil ca cetatea să fi fost ridicată pe baza unei alte fortificații- posibil castru roman - mărturie fiind tezaurul monetar daco-roman descoperit. Acest edificiu de factură mai veche se pare că se numea „Fogar“, iar de la acest nume ar fi derivat și denumirea orașului în Făgăraș. Cu toate acestea, etimologia denumirii orașului Făgăraș rămâne subiectul mai multor teorii. Situată strategic, cetatea Făgăraș a fost utilizată de-a lungul timpului de domnitori români (Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul), principi ardeleni și, în cele din urmă, de habsburgi. De altfel, în timpul domniei Mariei Tereza (1740-1780), cetatea cunoaște modificări semnificative pentru ajustarea sa la funcții de castel-palat, aspectul său devenind asemănător cu cel actual. Câteva dintre evenimentele istorice semnificative legate de Cetatea Făgăraș cuprind cele patru ședințe ale Dietei Transilvaniei și retragerea lui Mihai Viteazu după înfrângerea de la Mirăslău. Între 1948-1960 cetatea a fost folosită drept închisoare pentru deținuții politici de către regimul comunist. Din 1965 este transformată în muzeu, funcție principală ce o prezintă și astăzi, găzduind colecțiile Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valer Literat”. O nouă aripă a cetății a fost deschisă în 2013, ce permite accesul vizitatorilor și în Turnul Negru și Pestriț. De asemenea, în prezent cetatea găzduiește sediul Bibliotecii Municipale Făgăraș. În ciuda soluțiilor improvizate de până acum de a găsi o balanță între funcțiile culturale și de divertisment, specificul cetății se pretează unei utilizări multifuncționale ce poate include utilizări precum: expoziții temporare, instalații în aer liber, camere în regim hotelier, ateliere pentru artizani, sală pentru concerte, conferințe și ceremonii, cafenea-bistro, librărie, magazin pentru produse locale, platou de filmare etc. O atenție deosebită trebuie acordată planului de valorificare al cetății- atât din punct de vedere al patrimoniului construit, cât și a valorilor simbolice asociate locului. De altfel, nu întâmplător, o parte din cetatea Făgăraș a fost propusă drept locație pentru înființarea unui Muzeu al Rezistenței Anticomuniste din România.
