Una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din județul Brașov este construirea barajului de la Mândra, care va duce la apariția lacului artificial Veneția.
Guvernul comunist din 1987 a decis să demareze această investiție de anvergură, strategică la nivel național, care avea inițial dimensiuni mult mai mari. Barajul deversor va avea trei deschideri de 10×16 m! Conform proiectului inițial, coada lacului pleca de la Hoghiz – Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneția de Jos – Ticușu Nou – Părău – Șercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi. Din păcate, după revoluție, lucrările au continuat într-un ritm mult mai mic, iar în 2004 Guvernul de la avea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut inițial. Beneficiarul investiției, Hidroelectrica, a desemnat prin licitație și continuatorul lucrărilor: Hidroconstrucția SA.
Potrivit estimărilor inginerilor hidrotehniști, pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi necesare încă 160 de milioane de euro, atât pentru lucrări, cât și pentru exproprieri de terenuri. La final, capacitatea lacului ar ajunge la 218 milioane de metri cubi. „Vrem să convingem Guvernul să abordeze și din alte perspective acest proiect! Sunt mult mai multe avantaje conferite de construirea lacului Veneția. După cum se știe, în toată lumea se vorbește, pe termen mediu, de o viitoare criză a apei potabile. Mai în glumă, mai în serios, cine va avea acumulări de apă dulce, va fi le fel de bogat ca acela care are rezerve de petrol. Apoi, lacul va rezolva problemele reglării debitului Oltului în aval și ține de strategia Dunării la nivel european: pe lângă prevenirea efectelor inundațiilor sau secetelor, dar și pentru asigurarea apei potabile de calitate. Mai mult, Hidroelectrica își poate eficientiza activitatea pe salba de 24 de hidrocentrale pe care le poate băga în reparații/decolmatare după un program prestabilit. Apoi, nu în ultimul rând, se poate rezolva problema irigațiilor pe o suprafață foarte mare. Datorită structurii geografice, se poate asigura prin cădere liberă, deci fără costuri de energie pentru pomparea apei, suficientă apă pentru o treime din zona de câmpie din Sudul Carpaților. Și acum mai există rețeaua de canale făcute pe vremea regimului comunist, iar cu un minim de intervenție poți să duci apă în Sud de Râmnicu Vâlcea”, a declarat Mihai Pascu, vicepreședintele CJBrasov.
Lacul artificial Veneția – un proiect strategic