Dragobetele sărută fetele

Numită şi "Drăgostiţele" sau "Logodna păsărilor", Dragobetele este o sărbătoare autohtonă a celor care se iubesc, ce trebuie să se sărute în această zi. Fixată convenţional la 24 februarie în ultimii ani, este ziua în care toţi trebuie să-şi caute perechea
Fiul Babei Dochia. Potrivit mitologiei româneste, Dragobetele este un sfânt autohton al îndrăgostiţilor.  Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.  Numit şi Cap de Primăvară, Dragomir, Iovan Dragobete, Dragobete era după legendă, fiul Babei Dochia şi reprezintă purtătorul dragostei şi al bunei dispoziţii, astfel că se pare că păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei, Cupidon. O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să încerce a-i încurca şi ei cărările.
Nimeni nu trebuie să fie singur. El este sărbătorit în ziua împerecherii păsărilor care se strâng în stoluri, ciripesc şi încep să­şi construiască cuiburile. De aceea, fetele şi băieţii sărbătoreau Dragobetele, considerată prima zi de primăvară, pentru a fi şi ei îndrăgostiţi tot anul. Fetele şi băieţii trebuie să se însoţească şi ei, „să facă Dragobetele”. Asemănător păsărilor, fetele se "zburătoresc", o fugă rituală, care se încheie cu sărutatul lor de către băieţi. La Dragobete se făceau leagăne atârnate de crengile copacilor pentru fete, iar tinerii căutau să-şi spună cuvinte frumoase, să se sărute, să-şi facă legăminte de dragoste. Se spune că nimeni nu trebuie să rămână singur de Dragobete, fiindcă astfel va rămâne singur tot anul. Fetele se străduiesc chiar să atingă mâna unui bărbat străin, deoarece se crede că acest lucru le va face mai drăgăstoase, le va aduce noroc şi perechea potrivită. De asemenea, băieţii şi bărbaţii nu trebuie să le supere în această zi pe mândrele lor, ba mai mult, neapărat trebuie să le sărute, pentru a avea putere, noroc şi sănătate. De aceea se spune: „Dragobetele sărută fetele”.