Vineri, 15 iunie, la ora 13.30 la Muzeul Civilizaţiei Urbane din Piaţa Sfatului nr.15, are loc lansarea cărţii "Patrimoniu preindustrial şi industrial în Romania", volumul II al cercetătorului sibian Volker Wollmann stabilit în prezent în Germania.
Autorul Volker Wollmann face un apel la conservarea, păstrarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale industriale naţionale în România.
Atât în primul volum, care se bazează pe realizările tehnice din domeniul industriei extractive (minerit, exploatarea gazului metal şi a ţiţeiului), aprovizionării cu apă, producţiei energiei electrice, metalurgiei (construcţii de maşini), cât şi în al doilea, unde se tratează în speţă patrimoniul tehnic din economia forestieră, a materialelor de construcţie (ciment, var) dar mai ales al industriei textile, oraşul Braşov şi regiunea industrială care s-a dezvoltat în împrejurimile sale, este prezent cu foarte multe exemple relevante de unităţi de producţie care au atins un înalt nivel tehnic.
Cu un material documentar-ilustrativ deosebit de relevant, autorul a reuşit să înfăţişeze patrimoniul tehnic din împrejurimile Braşovului legat de exploatarea şi prelucrarea lemnului, dispărut cu mici excepţii, cum ar fi: planul înclinat de la Retevoi (Munţii Buşteni) sau cunoscutul „Plan înclinat” de la Comandă-Covasna, distrus recent fără nici o raţiune. Un subcapitol consistent este dedicat fabricilor de hârtie din Zărneşti şi a Fraţilor Schiel din Buşteni, respectiv şi celei din Ghimbav, aşa cum la capitolul care tratează patrimoniul dedicat „Industriei materialelor de construcţie” apare amintit oraşul Braşov cu fabrica de var şi ciment „Kronstädter Portlandzement Kugler & Cie. Aktiengesellschaft“, cunoscută mai târziu sub denumirea „Temelia“, alimentată cu energie electrică de la termocentrala din Vulcan construită în anul 1912, care mai există şi azi.
Oraşul Braşov, împreună cu suburbiile sale (Dârste şi Timişul de Jos), poate fi considerat şi „metropola“ industriei de postav (tip: Brashova) a României, lucru care este argumentat şi ilustrat pe baza materialelor documentare existente pentru „Fabricile de postav şi ţesături de modă din Braşov Wilhelm Scherg & Cie. S. A.“
Pe baza documentaţiei recuperate de Muzeul de Etnografie din Braşov în cadrul unor cercetări interdisciplinare, a fost posibilă şi reconstituirea istoriei şi a inventarului tehnic al ţesătoriei „Mieskes“ din Codlea, ilustrată în volumul II a lucrării Patrimoniu preindustrial şi industrial în România“ cu fotografii de epocă foarte sugestive, precum şi a fabricii S. C. PANTEX, care a funcţionat din anul 1904 ca o secţie a fabricii de postav „Wilhelm Scherg & Cie.“.
Dr. Volker Wollmann s-a născut la 14 aprilie 1942 la Sibiu. Urmează studiile elementare şi gimnaziale la Sebeş, iar pe cele universitare la Cluj (Facultatea de Istorie şi Arheologie la Universitatea Babeş-Bolyai). În perioada 1965-1967 a fost director la Muzeul Reşiţa, din 1967-1988 cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie Cluj unde susţine în 1982 teza de doctorat cu titlul „Exploatările miniere, minele de sare şi carierele de piatră din Dacia romană” la prof. Ion I. Russu. În anul 1988 emigrează în Germania. Între anii 1989-2006 a fost director la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim încercând să intreţină relaţii de parteneriat cu muzeele din România, unul dintre ele fiind Muzeul Etnografic din Brasov, cu care a derulat un proiect de documentare a culturii materiale a saşilor din sudul Transilvaniei. A colaborat şi la alte proiecte comune germano-române, cum ar fi cel cu Muzeul Mineritului din Bochum, cu tema "Argintul şi sarea în Transilvania", în cadrul căruia au apărut 10 volume.
