Miercuri, pe 30 noiembrie românii sărbătoresc Sfântul Andrei, sărbătoare populară sfântă la români. În judeţul Braşov există 9.804 femei cu numele Andreea şi 10.495 persoane cu numele Andrei, potrivit datelor furnizate de directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Gabriela Ungureanu.
La români acestă sărbatoare are o semnificaţie aparte, Sfântul Andrei fiind ocrotitorul României. Mulţi dintre noi respectam tradiţiile acestei sarbatori, dar puţini cunosc semnificaţiile, istoricul sau legenda.
Legendele spun ca in noaptea Sfantului Andrei (29/30 noiembrie) se practica ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele si gospodariile. Este noaptea in care spiritele negre bantuie locurile pamantesti. De aici traditia ca de Sfantul Andrei se dezleaga secrete, se gasesc autorii unor crime, ale unor furturi. Acest obicei se desfasoara la miezul noptii, in cimitir cu apa sfintita, lumanari, un vas nou cu gura larga si cativa banuti de argint care se pun pe un mormant parasit. Dupa ce se spun cateva rugaciuni, se poate vedea in apa turnata in vas firul evenimentelor.
Sarbatoarea Sfantului Andrei este prevestitoarea ursitului pentre fetele tinere nemaritate. Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului. In alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit. Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului. Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglinda din faţă. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot. (L.A.)
