România este azi una dintre cele mai mari ţări din Europa, din punct de vedere al suprafeţei. Dar până să ajungă aici, a avut o istorie zbuciumată, iar ţinuturile populate de români au fost rupte de diverse graniţe. Primul pas important în înfăptuirea statului naţional unitar român îl constituie Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. Braşovenii, deşi aflaţi departe de cei care au înfăptuit mica unire, au trăit din plin bucuria acestui moment istoric.
Unirea celor două principate era un deziderat formulat încă de la 1848 când, la Braşov se elabora programul-legământ inititulat ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”.
Încă din 1848 la Braşov se stabileau principiile Unirii Principatelor Române, an în care s-a cântat şi Deşteaptă-te române, scrise de Andrei Mureşianu. De asemenea braşovenii au dedicat momentului Micii Uniri numeroase poezii, spune Vasile Olteanu, directorul Muzeului Prima Şcoală Românească.
Caietele de vesuri dedicate unirii, păstrate acum la Muzeul Primei Şcoli Româneşti au fost scrise de profesori de la Şaguna. De altfel, liceul românesc din Braşov, aflat în mare impas financiar, a primit după 1859, din partea Moldovei şi Tării Româneşti, câte 500 de galbeni, anual.
În 1866, după ce a fost detronat, Alexandru Ioan Cuza a poposit , în drumul său spre exilul din Germania, la Hanul Cerbul de Aur, situat pe strada Lungă nr. 5.
După o slujbă dedicată celebrării micii uniri de la 1859, cele câteva zeci de persoane au dansat Hora Unirii. Nici un reprezentant al oficiliatăţilor aflate la putere nu a fost prezent. (E.C.)
