Uzina de la poalele cetăţii Râşnov

Ultimul număr al săptămânalului francez L’Express dedică un material investiţiilor chinezeşti din Râşnov. România, cu uzinele sale căzute în ruină şi priceperea în domeniul industrial, îi atrage pe investitorii chinezi, care se instalează discret, dar eficient în sud-estul Europei, scrie săptămânalul.
Investiţie de 50 de milioane de euro. Râşnov este o mică localitate de lângă Braşov, în inima Carpaţilor, cu 15 000 de locuitori, printre care trei chinezi. Multă vreme n-a fost decât un loc de trecere pentru turiştii care mergeau spre castelul de la Bran. Din 2008, destinul micii localităţi s-a schimbat, după ce au venit chinezii. Uzina de tractoare pe care au deschis-o în 2009 se înalţă la poalele cetăţii. A fost o investiţie de 50 de milioane de euro, finanţată în proporţie de 80% de Hoyo-SHK Modern Agricultural Equipment Co. Ltd China, care a creat 500 de locuri de muncă. Tractoarele Hoyo reprezintă aici viitorul: uzina ar urma să asambleze la Râşnov până în 2012 peste 20 000 de unităţi, care vor pleca în toată Europa, scrie L’Express.
Un loc potrivit pentru producţia de tractoare. Potrivit Oficiului român pentru migraţie, în România se află 8 000 de chinezi, dintre care 6 000 la Bucureşti. Ei sunt investitori, întreprinzători, dar şi muncitori în industria textilă. Ministerul Economiei a anunţat că investiţiile chineze în România au fost în 2010 de 385 milioane de dolari. Comunitatea chineză are chiar şi un ziar al său, „Chinezii din România”. În zona în care chinezii au deschis fabrica se afla în epoca lui Ceauşescu cea mai mare uzină de tractoare din ţară.
Institut româno-chinez. Chinezii ştiau că în zona Braşovului vor găsi know-how-ul necesar şi au început încă din 1993 să pătrundă în zonă. În acel an, judeţul Braşov şi-a anunţat colaborarea cu provincia Liaoning. De atunci au înflorit în jurul singurului restaurant chinezesc din regiune diferite magazine. În prezent, la Universitatea Transilvania din Braşov există, din septembrie 2010, un institut româno-chinez numit „Confucius”.
Băsescu nu vrea banii chinezilor. Chiar dacă linia aeriană directă Bucureşti-Beijing este suspendată din 2003, ofensiva chineză există, spre marea fericire a oamenilor de afaceri, care visează să vadă într-o bună zi portul Constanţa luminat de mii de lampioane roşii. Se pare însă că preşe­dintele Traian Băsescu nu le ­împărtăşeşte entuziasmul. Pe 5 ianuarie, el a spus că nu se pune problema ca România să cedeze în faţa arginţilor din China, cum au făcut-o vecinii săi Grecia şi Moldova. Chiar dacă Republica Chineză „este prietena noastră”, spunea preşedintele, citat în încheierea articolului din L’Express.