Sari la conținut

O serie de asociaţii de vânătoare sunt acuzate că, împreună cu Romsilva, înregistrează mai mulţi urşi agresivi prin păduri pentru a mări cota de vânătoare.

Una din aceste asociaţii este cea condusă de Ovidiu Ionescu de la ICAS Braşov. Anul acesta, asociaţia lui Ionescu are o cotă de 12 urşi, cea mai mare din tot judeţul.
20.000 de euro ursul. Conform unei portiţe din lege, cota de urşi care poate fi vânată în România poate fi crescută dacă există urşi agresivi. Vânători din toată lumea, atraşi de numărul mare de urşi bruni ce trăiesc în România, vin aici dispuşi să plătească până la 20.000 de euro ca să împuşte un exemplar. Trei sute de urşi au fost omorâţi pentru distracţie doar în 2010. Distracţie perfect legală, în ciuda faptul că Uniunea Europeană consideră că aceste animale sunt pe cale de dispariţie şi le-a inclus pe lista roşie a speciilor complet protejate. Cum este posibil aşa ceva?
Rapoarte exagerate. O investigaţie pornită de Balkan Investigative Reporting Network, preluată de hotnews.ro, scoate la iveală faptul că multe din cazurile de urşi agresivi sunt exagerate sau false.  „Am luat legătura cu Romsilva, singura instituţie de stat care administrează fonduri de vânătoare în majoritatea judeţelor din ţară. Am ales la întâmplare judeţul Argeş, care anul trecut a primit aprobarea ICAS să împuşte 23 de urşi. Pentru această  zonă, Romsilva avea dreptul să recolteze 12 animale pe bază a şase reclamaţii de daune trimise de primăriile locale şi semnate de primari.  „Nu am semnat niciodată aşa ceva. Nu am mai avut probleme cu urşii în ultimii zece ani”, spune Ion Naftanila, primarul din Albeştii de Muscel, când i-am spus că semnătura lui apare pe unul dintre documentele deţinute de Romsilva. Am vorbit apoi cu Eugeniu Patru, primarul din Pietroşani, a cărui plângere există de asemenea în dosarul Romsilva. „Am făcut o reclamaţie în vara anului 2009. Nu am mai trimis nimic de atunci, deoarece nu au mai existat probleme”, spune el.  Ceilalţi trei primari cu care am discutat au recunoscut că au avut unele incidente cu ursii în satele de care se ocupă şi că au trimis sesizări către Romsilva în acest sens”.
Doar 20% din dosare verificate. Cum sondajul meu referitor la reclamaţiile legate de daune a scos la iveală nereguli clare, ce măsuri ia ICAS pentru a verifică veridicitatea rapoartelor primite de la administratorii fondurilor de vânătoare? „Verificăm maximum 20% din dosarele pe care le primim. Adevărul informaţiilor incluse este responsabilitatea celor care le trimit”, spune Ovidiu Ionescu, şeful ICAS şi preşedintele asociaţiei de vânătoare din Braşov, care anul această a primit o cotă de 12 urşi, cea mai mare din judeţ.
Obicei vechi. O investigaţie a Evenimentului Zilei din 2008 scotea la iveală probleme similare. Urşii luaţi de pe domeniul public, cei prinşi prin Valea Prahovei şi din Braşov, au fost duşi la un fond de vânătoare din Argeş (Diana). Iniţial, autorităţile locale (inclusiv cele din Braşov) au oferit tot felul de scenarii, ba că vor fi trimişi în Covasna, ba că vor ajunge în rezervaţia de la Zărneşti. În toate aceste cazuri s-a dovedit că urşii au ajuns în fonduri de vânătoare.
UE are dubii, dar nu poate face nimic. În ciuda suspiciunilor legate de modul în care sistemul de excepţii al UE funcţionează în România, Ctibor Kocman, reprezentantul Comisiei Europene care se ocupă de aceste probleme, spune că nu poate face nimic până când nu are dovezi clare că populaţia totală de urşi este afectată de cota aprobată. „Am dubii legate de metodele ştiinţifice pe care România le aplică în managementul urşilor. Nu putem interzice vânătoarea pentru că nu avem dovezi legate de efectele negative ale cotei asupra acestora”, spune Kocman citat de HotNews.

Comentarii

Ultimă oră