În situaţia în care în câteva judeţe se organizează referendumuri locale cu privire la restructurarea administrativă - conform legislaţiei actuale aceste referendumuri sunt obligatorii - iar răspunsul (fie şi doar într-un singur judeţ) va fi negativ, toate planurile puse la cale în laboratoarele de la Cotroceni sunt aruncate în aer. Astăzi, plenul Consiliului Judeţean Braşov va stabili, la propunerea preşedintelui Aristotel Căncescu, dacă un astfel de referendum se va desfăşura în judeţul nostru.
O singură întrebare. Cetăţenii judeţului ar putea fi chemaţi la urne pe 17 iulie, asta dacă propunerea organizării referendumului va fi aprobată de către consilierii judeţeni. Aceştia vor trebui să voteze propunerea în cadrul unei şedinţe extraordinare pe acest subiect. Consilierii judeţeni au fost convocaţi într-o şedinţă extraordinară, astăzi, care are ca punct unic pe ordinea de zi organizarea unui referendum. Cetăţenii vor trebui să răspundă la următoarea întrebare: Sunteţi de acord cu intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a desfiinţa judeţul vostru?
Referendumul, obligatoriu. Conform legii, spre deosebire de un referendum cu privire la probleme de interes naţional promovat de preşedintele ţării, al cărui rezultat nu este obligatoriu, ci are caracter consultativ, rezultatul referendumului local este obligatoriu. O prevede art.13, alin.3 din legea referendumului: „Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum.” Astfel, organizarea referendumului este obligatorie.
Pedeliştii nu vor referendum. Cu toate acestea, vestea că, la propunerea preşedintelui Aristotel Căncescu, plenul Consiliului Judeţean va vota astăzi pentru un referendum pe tema reorganizării teritoriale, i-a enervat pe pedelişti. Atât Scripcaru, cât şi consilierul judeţean PD-L Aurelian Danu, au invocat fel de fel de motive pentru care referendumul nu s-ar putea ţine, ca şi cum litera legii n-ar conta. Pedeliştii spun că un asemenea demers este costitsitor, ignorând cu bună ştiinţă costurile incomparabbil mai mari ale punerii în practică a reorganizării administrative.
Vor să scape de Căncescu. Primarul Scripcaru, susţinătorul declarat al „Ţinutului Secuiesc” nu ar fi de acord în niciun fel cu referendumul. De altfel, Scripcaru, împreună cu ministrul braşovean al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, au declarat public, în numeroase rânduri, că situaţia de la Braşov „poate fi rezolvată” prin noua organizare teritorială. Ba chiar, „contextul de la Braşov”, unde PD-L nu a reuşit să controleze Consiliul Judeţean, „i-a inspirat în realizarea legii”. „George Scripcaru ar da şi Ardealul, nu numai Ţinutul Secuiesc, doar ca să scape de mine de la Consiliul Judeţean”, a declarat în replică Aristotel Căncescu.
Scripcaru vrea Ţinut Secuiesc. Scripcaru e şi mai direct atunci când zgândăreşte subiectul cel mai sensibil al noii organizări administrative. „Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe maghiare. Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean”, a declarat pentru www.gandul.info primarul Braşovului.
Ideea lui Scripcaru enervează. Soluţia vicepreşedintelui PD-L George Scripcaru a stârnit reacţii dure în secuime. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a anunţat într-un comunicat de presă că respinge orice variantă de reîmpărţire administrativ - teritorială a României care să contureze înfiinţarea unei enclave etnice autonome sub forma aşa-zisului «Ţinut Secuiesc». FCRCHM respinge, de asemenea, proiectul de reorganizare a regiunilor de dezvoltare iniţiat de către UDMR care reconstituie virtual graniţele stabilite prin Diktatul de la Viena din 1940 şi solicită Camerei Deputaţilor respingerea acestuia în cel mai scurt timp.
Pot bloca prefecţii referendumurile? Există posibilitatea ca în judeţele în care se va hotărî organizarea de referendumuri locale, prefecţii să atace hotărârile de CJ în contencios administrativ. Demersul reprezentanţilor guvernului în teritoriu este însă sortit eşecului, pentru că referendumurile sunt în interesul legii. Este posibil să existe trageri de timp şi de la autorităţile centrale, dar deciziile luate de consiliile judeţene nu pot fi întoarse.
„Ţinut Secuiesc” cu cetăţeni ungari
Reorganizarea teritoriului României conform solicitărilor organizaţiilor politice naţionaliste maghiare, dublată de adoptarea Statutului minorităţilor naţionale, prin care urmează să se confere drepturi colective şi autonomie politică acestora, fac parte din strategia de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această zonă din inima României. Acest fapt este cu atât mai primejdios pentru Statul Român, cu cât, în perspectivă, locuitorii de etnie maghiară ai enclavei „Ţinutul Secuiesc” vor deveni în viitorul apropiat cetăţeni ai Ungariei, conform de curând elaboratei legi de acordare a cetăţeniei ungare.
24 de judeţe ale Opoziţiei şi 7 cu majoritate UDMR-USL. Iată ce spune legea referitor la referendumul judeţean la art. 14: „Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului Judeţean, sau a unei treimi a consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni”. Paradoxal, acest articol 14 nu arăta astfel în legea adoptată în anul 2000, ci a fost modificat de... PD, în 2003, când s-a dat dreptul şi unei treimi dintre consilieri să propună problemele supuse referendumului. USL are posibilitatea să organizeze referendumuri în 24 de judeţe, unde deţine majoritatea în consiliile judeţene. Printre aceste judeţe se numără şi Braşovul. În situaţia în care liderii UDMR se ţin de cuvânt şi vor organiza (aşa cum au anunţat zilele trecute) referendumuri în judeţe controlate de Uniune, acestea vor fi: Harghita şi Covasna, iar în Bihor, Cluj, Mureş, Satu Mare, şi Sălaj, unde împreună cu USL deţin o majoritate zdrobitoare, de asemenea se pot organiza referendumuri. De asemenea, în judeţul Sibiu, dacă cei 13 consilieri USL vor fi ajutaţi de consilierii FDGR, vom avea şi aici referendum.
"Dacă nu se poate rezolva pe plan politic, vom fi nevoiţi să recurgem la nesupunere civică, am discutat deja cu conducerea UDMR, cu conducătorii bisericilor maghiare, cu autorităţile administraţiilor locale şi cu reprezentanţii societăţii civile. Mai exact, asta înseamnă că, în prima fază, vom ieşi în stradă paşnic, fară arme, cum am dovedit în ultimii 20 de ani că ştim să facem. Apoi, dacă nu se rezolvă nici aşa, o să vedem..." a declarat Tamas Sando, preşedintele CJ Covasna.
UPDATE. Şedinţa pentru aprobarea referendumului amânată.
Şedinţa de plen în care va fi supusă aprobării organizarea unui referendum pentru consultarea braşovenilor cu privire la „intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a desfiinţa judeţul” care trebuia să aibă loc vineri, de la ora 10, s-a amânat pentru săptămîna viitoare. Motivul oficial prezentat de Aristotel Căncescu ţine de reuniunea naţională a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), de la Constanţa, unde ATOP Braşov este reprezentat de trei consilieri judeţeni. În lipsa acestora nu este cvorum pentru şedinţă.
