Să nu ne mai manipuleze, domne!

Cum ai putea să nu te superi pe faptul că eşti manipulat? Cum ai putea să te superi pe faptul că eşti manipulat? E drept, nu te anunţă nimeni în momentul zero al venirii tale pe lume că urmează să ţi-o iei cu vârf şi îndesat de la unul şi altul, de la prea mulţi şi prea neoameni, dar mai abili în a prinde din mers setul de legi în vigoare. Nişte jucători prinşi la rândul lor în sfori, într-o ierarhie despre care nu vom şti niciodată prea multe, oricât ne-ar pasiona teoriile conspiraţioniste şi oricât de docili ne-am arăta în a descifra viitorul pe o rază de câteva străzi, câteva state, poate chiar câteva continente – deşi astfel de caractere vizionare nu prea au ce căuta în prim planul vieţii sociale, cu atât mai puţin în datele prezentului nostru. Există oare printre noi asemenea spirite lucide, în stare să sintetizeze numeroasele tomuri de evenimente, încrucişări de destine, şi scheme bine puse la punct în puzzle-ul numit Istoria ultimelor decenii? Un cineva care nu îşi spune analist politic, sociolog, doctor în ştiinţe, reuşind să ne capteze atenţia distrasă în direcţii a căror lipsă de sensuri ne apasă şi ne îndepărtează de esenţe? E un scenariu utopic, fireşte, condiţiile unei asemenea apariţii într-un program televizat, de pildă, sunt total potrivnice “obiceiurilor casei”. Ar putea fi luat în seamnă cel mult pentru o eventuală atitudine considerată excentrică, pentru această prezenţă extraterestră, stimaţi telespectatori, pentru senzaţionalul unor mesaje din start răstălmăcite de prietenul dumneavoastră-televizorul. Cu greu mai dialogăm la un nivel de coerenţă peste mediu. Dacă acel om există undeva şi ar fi capabil să ne ofere pentru cinci minute o mostră de limpezime, să ne seducă printr-un limbaj demult ieşit din uz dar încă familiar şi să nu ne abandoneze prea brutal în realitatea bufonariadei, poate am găsi un soi de leac menit măcar să ne uşureze de disconfortul aberaţiilor fără sfârşit. Dar probabil am uita foarte repede. Sau am încadra datele experimentului într-un tipar oarecare, unul din multele care uniformizează, neagă, înfierează, reduce totul la scheme superficiale împiedicând în cele din urmă Recunoaşterea. Pentru cei care urlă că sunt manipulaţi, dar şi pentru manipulatorii dornici de perfecţionare, găsiţi-vă timp pentru o lectură excepţională: Gustave Le Bon, Psihologia mulţimilor.  


de Alina Bârsan