In privinta numelor porcoase date localitatilor, ardelenii au fost ceva mai cuminti, moldovenii si oltenii avand cele mai multe. Denumiri haioase de localitati avem cu duiumul. De exemplu: Budila, Glamboaca, Amarastenii de Jos, Urechesti; Cioca-Boca; Ciumafaia; Gogosari, Malu Spart si Cuca Macaii.
Nume rusinoase
In „Tezaurul Toponimic al Romaniei" apar mentionate, la locde cinste, satul Pizdeni, precum si Futestii de altadata si Targul de Floci, parjolit pe vremea lui Stefan cel Mare. Satele cu nume ce inroseau obrajii cocoanelor, la auzul acestora, au fost schimbate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, dupa reforma dministrativa a lui Cuza. Pizdeni a fost sat pe Bahlui, in zona localitatii Podu-Iloaie de astazi, si in anul 1800 era atestat ca mosie. Denumirea lui a fost schimbata in Carstesti, asa ca nimeni nu a mai ras de bietii sateni. Targul de Floci, aflat la varsarea Ialomitei in Dunare, era un important centru comercial. Stefan cel Mare l-a parjolit in 1470, in campania dusa impotriva lui Radu cel Frumos, domnitor al Tarii Romanesti. Istoricii sunt impartiti. Unii spun ca „floci" se refera la lana de oaie, iar altii ca denumirea ar veni de la un boier, Folcea. Localitatea Fetesti se numea Futesti. Numele indecent se trage de la Futea, porecla unui locuitor.
Nume ramase pana in ziua de azi
La mijlocul secolului al XIX-lea, odata cu reforma administrative a lui Cuza, functionarii au gasit de cuviinta sa schimbe denumirea. Insa nu toate aceste denumiri au fost „cosmetizate", existand inca multe locatii romanesti care sa iti fure macar un zambet atunci cand treci pe langa ele. Printre se numara: varful Capatana Porcului (Brasov), Amarastenii de Sus (Dolj), Craciunelu de Jos (Alba), Spermezeu (Bistrita-Nasaud), Mirosi (Arges), Labasint (Arad), Mierlestii de Sus (Olt), Cacacioasa (Valcea), Partestii de Sus si de Jos (Suceava), Maciuca (Valcea),Buda (Ilfov), Fierbinti (Ialomita), Iepureni (Iasi), Fundatura (Cluj), Cioara de sus (Alba), Cotofenii din dos (Dolj), Capruta (Arad), Prajesti (Neamt), Belis (Cluj), Calu (Neamt), Iapa (Maramures), Afumati (Ilfov), Toporu (Giurgiu), Varsatura (Braila), Cumparatura (Suceava), Jena (Timis), Jupa (Caras-Severin), Ciperceni (Golj), Cocosesti (Alba), Sculeni (Iasi), Cacaina (Vaslui ), Sacu (Caras-Severin), Carpa (Caras- Severin), Vartescoiu (Vrance), Milcoiu (Valcea), Muereasca (Valcea), Bulbucata (Giurgiu), Paros (Hunedoara), Lungesti (Valcea), Udati-Manzu (Buzau), Flamanzeni (Ilfov) si Gogosari (Giurgiu).
Plaiul lui Pacala
Pe Muntele Piatra Arsa e plaiul lui Pacala. Nu se stie cine si cand a botezat asa locul, dar se pare ca-i placeau mult povestile. Alte locuri montane amintesc de domnitori legendari ca: Podul lui Negru Voda, Grota Mihnea Voda si a lui Decebal, din Pestera Ialomitei si Scaunul Mariei Tereza, de langa Vinclu. La o aruncatura de bat de culmea Doamnelor curge o apa ce se numeste Valea Sugarilor.
Venetii romanesti
Cativa locuitori din judetul Brasov pot trimite oricand prietenilor carti postale din Venetia, fara sa iasa mai departe de ultima ulita din sat. In comuna Parau sunt doua sate care se numesc Venetia de Sus si Venetia de Jos.
Boratii, locuitorii din Borasti
Satul Paltin, de langa Moldovita, inainte de anul 1964 se numea Valea Boului. Cum satenii se saturasera sa fie aratati cu degetul si sa fie numiti boi, denumirea s-a schimbat in una mai neutra. Insa mai exista o localitate cu numele Boureni, precum si satele Coarnele Caprei si Cotafanesti. Comuna Cuza Voda din judetul Vaslui se numea, pana in perioada interbelica, Borasti, iar locuitorii lui, borati. Totusi, nu era nimic jignitor, deoarece denumirea nu venea de la verbul „a bori", ci de la numele slav Bora.
Satele secaturilor
Cui i-ar placea sa locuiasca in Lindicul Doamnei? O asezare de pe langa Negresti aparea pe o harta din 1892 sub denumirea de Liudica Doamnei. Oameni de buna credinta, si pudici, cei care au facut harta schimbasera denumirea reala, care era Lindicul Doamnei. In judetul Galati, satul Putichioaia si-a tras numele de la legenda unei oi cazute intr-un put. Numele a fost schimbat in timpul comunistilor in Viile. Multe sate care se numeau Secatura au devenit Viisoara, Gorun sau Padureni, desi numele nu era in bascalie. Venea de la secare, adica decojirea copacilor pentru a se usca. Acum oamenii sunt mult mai fericiti, pentru ca nu mai sunt strigati „secaturilor" de catre vecinii lor rautaciosi.
Amarastenii de Sus
Una dintre cele mai ciudate denumiri este Aricestii Rahtivani. Imaginatia romanilor nu e saraca, avem din belsug. Avem localitati cu numele Belesti Negresti, Belciugatele, Bulbucata, Budacu de Jos si Budacu de Sus si Cucuruzu. Dar acestea nu se compara cu Amarastenii de Jos si Amara stenii de Sus, Ciomagesti, Bordei Verde, Craciunelu de Jos si Dor Marunt. Satul Flamanzi se potriveste de minune cu comuna Ciolanestii de Vale si satul Furculesti, si de ce nu cu satele Fierbinti si Clocotici. Satul Insuratei ar sta bine pe langa Movila Miresei si Crucea de Piatra. Nu in ultimul rand ar trebui amintite localitatile Urlati, Cucuietii din Deal si Cucuietii
Nume greu de „pronuntat"
In Croatia, exista un frumos oras turistic, ce în fiecare vara atrage oameni din toate tarile. Asezarea dateaza de 3.000 de ani, iar acum e o îmbinare perfecta intre vechi si modern. Turistii romani care ajung acolo, se feresc totusi sa le vorbeasca parintilor de numele orasului: Pula. In timpul unui campionat de baschet, comentatorii sportivi romani au fost pusi intr-o mare dificultate, alegand sa schimbe pronuntia numelui orasului. In renumita statiune de la malul Adriaticii se afla chiar un hotel si o firma de taximetrie care au preluat numele localitatii.
Pe langa orasul croat, exista o multime de localitati din alte tari, al caror nume, datorita intelesului
din limba romana, ar fi foarte greu de pronuntat atunci cand povestesti despre ele. In caz ca vreti sa le vizitati (de pilda sa mergeti in Anus, sudul Frantei), iata si localizarea geografica: Pennis Wood (Marea Britanie), Penistone (Anglia), Sexmoan (Luzon, Filippine) sau Sexbierum (Olanda).
Acelasi nume obscen il poarta moneda unei tari africane. Romanii care ar dori sã cumpere de la o casa de schimb valutar moneda boswanezã s-ar putea trezi cu o palma din partea casieritei.
