Imaginaţi-vă următorul scenariu. E marea confruntare. Momentul culminant.Traian Băsescu îl întreabă insistent pe Geoană, “aţi fost aseară la Vîntu?” Geoană îşi compune un zîmbet ironic, se duce spre Băsescu, îi pune mîna pe umăr şi-i spune, calm: “ Tot securist ai rămas, Traiane!” Ooh! 5 milioane de români, cîţi stau cu ochii pe televizoare, icnesc, unii de surprindere, alţii de admiraţie. Stop film.
Aflu ieri că aşa l-au instruit să reacţioneze consultanţii americani. N-a făcut-o. De ce? A uitat? Exclus. Se aştepta la lovitură, îşi făcuse temele. A avut trac? Posibil. Era obosit? Flaps. I-a fost teamă? Da! Frica lui o simţeai, aproape fizic, prin ecranul televizorului. Parcă era paralizat de “klingonian”.Dacă aşa au stat lucrurile, atunci chiar că nu merita să fie preşedinte. Oamenii nu agreează ideea de a fi conduşi de un pămpălău. Aici a avut mare dreptate Crin Antonescu, atunci cînd i-a şocat pe mulţi afirmînd, în confruntarea de la Cluj: ” Băsescu e bărbat, Geoană, nu!”
Pesediştilor, data viitoare, adică peste 5 ani, căutaţi-vă un bărbat. Sau o femeie-bărbată, la naiba.
Unii se mai întreabă şi acum, de ce nu l-a mai atacat Traian Băsescu, după pauză? Dintr-un motiv pentru care – uite c-am ajuns s-o spun! – îl apreciez: nu a vrut să dea într-unul căzut la pămînt. Distrus. Terminat. Simţea, ştia, cu flerul său de cuţitar, că lovitura a fost mortală. Iar gloata iubeşte mila învingătorului.
Restul, sînt doar vorbe, foarte multe vorbe morfolite aiurea prin tocşouri şi conferinţe de presă. Degeaba se mai agită acum pesediştii, sperînd, dracu ştie ce. Curtea Constituţională le trage doar o aţă dulce prin gură. Cu asta vor şi rămîne: gustul dulce-amar al unui vis.
Sus, în deal, se poate ghici rînjetul cuţitarului.
de Adrian Teacă
