Editoriale locale
S-A "DEZ-TICALOSIT´´ SISTEMUL?, Alexandru Ganea, TransilvaniaExpres
Unele dintre intamplarile de dupa alegerile europarlamentare si referendumul pentru acel vot uninominal gen Cuba si Corea de Nord (printre alte dictaturi sau tari "partial libere" in care se aplica sistemul dorit de Palatul Cotroceni)... intamplarile astea, asadar, ar putea parea paradoxale sa zicem unuia nefamiliarizat cu dedesubturile politicii dambovitene, cu logica parsiva a politicienilor si politrucilor de la noi, cu incurcatura de ite si cu mocirleala in care insii ce se lauda ca fac politica se simt ca pestisorii in apa plata.[...] Dar rezultatele astea si foarte slaba prezenta la urne au fost determinate, printre altele, si de o campanie electorala facuta parca in dorul lelii, fara entuziasm, fara mesaje, fara inteligenta, fara creativitate, fara ca populatia sa fie informata suficient asupra mizelor; practic, a semanat cu o "actiune´´ care trebuia bifata si atata tot. Or, in conditiile astea, e cam aiurea ca maharii sa se supere pe alegatori si/sau pe subordonati si sa anunte ori sa ceara demisii. Adica, dupa ce nu i-a interesat campania, brusc ii intereseaza rezultatele acesteia?
Cine a votat duminică?, Octavian Andronic, Buna ziua Brasov
Ion Iliescu observa, pe bună dreptate, nu numai faptul că PSD-ul a obţinut cel mai mic scor electoral din existenţa sa, devenind din cel mai important partid, unul de mâna a doua, dar şi că în ansamblul său, scrutinul din 25 noiembrie marchează cel mai important succes al dreptei. Într-adevăr, cumulate, voturile PD, PNL şi PLD ar fi suficiente pentru o guvernare „legitimă” - vorba dlui Băsescu - dacă Alianţa DA n-ar fi moartă şi îngropată.
Cum se explică acest succes, într-o ţară săracă, în care electoratul rămâne, preponderent, unul copleşit de probleme sociale? Răspunsul este: Băsescu.
Într-adevăr, Traian Băsescu reprezintă vectorul dreptei, indiferent că a fost vorba de PD sau PNL, sau chiar de PLD. Încercând să-şi „agaţe” referendumul de votul pentru europarlamentare el a reuşit, de fapt, să influenţeze europarlamentarele, sacrificându-şi uninominalul.
Editoriale nationale
Defilare la zi, Cristian Tudor Popescu, Gandul
vrea să ştiu şi eu unde scrie că de Ziua Naţională trebuie să înjurăm zile în şir blocarea traficului prin centrul unei capitale deja sugrumate ca să avem privilegiul de a asculta răpăit de bocanci şi cizme, de a privi defilarea tancurilor şi a ne minuna că merg, de a pune mâna streaşină la ochi după aviaţia noastră militară aer-sol-subsol? De ce armata trebuie să simbolizeze naţiunea în anul de graţie 2007 într-o ţară în care serviciul militar obligatoriu tocmai ce a fost desfiinţat?
Pe vreme comuniştilor, de 23 august, prin faţa lui Dej sau Ceauşescu, în afară de forţele armate, defila întreg poporul muncitor. Marile uzine şi platforme industriale, şantierele navale, cooperativele agricole, medicii, profesorii, sportivii, pe care alegorice, în atitudini emblematice. Difuzoarele băgau urale şi scandări ca să mobilizeze categoriile sociale şovăielnice, mânate de pe mărgini de activiştii de partid.
Noi sintem poporul si ne-am tras o palma, Traian Ungureanu, Cotidianul
Se spune ca popoarele au intotdeauna dreptate. Nu cunosc lingusire mai nesabuita. Daca toti au dreptate tot timpul, cum se face ca mai avem istorie si de ce unele popoare izbutesc mai bine decit altele?Nu trebuie sa stii ruseste ca sa pricepi ca un popor poate gresi. De acord, popoarele fac pina la urma ce vor. Nimic nu le poate opri sa o ia la vale sau sa urce rabdator. Dar asta nu e intotdeauna o calitate.Trebuie laudati romanii care au stat acasa pe 25 noiembrie? Nu exista nici un temei pentru asa ceva. Cei ce o fac, totusi, dau o majoritate de presa bizara si piloteaza o mentalitate pre-democratica. Unde e discernamintul popular exprimat pe 25 noiembrie prin absenta? Sa vedem alibiurile. S-a spus ca poporul nu a priceput ce e uninominalul. Nici nu trebuia. Oamenii trebuiau lamuriti ce face, nu ce e uninominalul. Presa care tine, acum, intre dinti fantasma unei natiuni de doctori in sisteme de vot trebuia sa explice ca uninominalul e solutia pentru urgentele imediate ale Romaniei. Din acest punct de vedere, nu conteaza daca uninominalul e mai putin sofisticat decit alte sisteme. Apropo, observatia cu sase state-dictaturi din 12, cite folosesc uninominalul, e prostia anului.
Dirigintele, mai slab ca elevii săi, Ioan M Ionita, Adevarul
» Capacitatea lui Băsescu de a obţine voturi a coborât la un nivel istoric .Dacă ar fi să urmeze regula impusă partidului al cărui diriginte este, Traian Băsescu s-ar afla într-o mare dificultate. Şefii filialelor PD care au înregistrat un scor electoral mai mic decât media pe ţară sunt în aceste zile schimbaţi din funcţie, mulţi prezentându-şi deja demisia. Preşedintele a reuşit la referendumul din 25 noiembrie cea mai slabă prezenţă la vot din 1990 încoace.
Dintre toţi, cei mai răi cu şeful statului au fost locuitorii Capitalei. Prezenţa în circumscripţia Bucureşti nu numai că a fost mai mică decât media naţională, dar a fost chiar cea mai redusă din ţară. Capacitatea omului politic Traian Băsescu de a obţine voturi a coborât la un nivel istoric. În turul al doilea la alegerile pentru Primăria Bucureştiului, pe 18 iunie 2000, candidatul PD obţinea 362.853 de voturi.
Domnilor politicieni, Adrian Georgescu, Evenimentul Zilei
"Sunt unul dintre aia doi romani din trei care duminica nu au votat."Acum, presedintele ma trage de urechi, iar moralistii imi bat obrazul ca nu am spirit civic. Eu cred totusi ca si noi, cei doi, desi n-am votat, ne-am exprimat optiunea la fel de clar ca si al treilea. Poate am inceput sa avem simtul penibilului. Personal, mi-e frica sa nu ies din sectia de votare, iar cineva sa-mi spuna: „Zambeste! Ai fost la camera ascunsa. De 17 ani esti subiectul unui reality-show”. Sau, cine stie?, poate am inceput sa ne respectam intr-atat incat sa nu mai lasam de la noi pana nu ramane nimic. Sa votezi la nesfarsit raul cel mic e ca si cum ai fi obligat sa bifezi moartea cea mai convenabila. „Cianura, revolver, franghie sau picatura chinezeasca? Aplicati stampila in interiorul dreptunghiului”. „Spune-ti parerea, un surd o va asculta cu maxima atentie!”
Vreti sa stiti adevarul, domnilor politicieni? Sunteti de nevotat. Asa ca am decis sa ma reprezint singur. Daca vreti ceva de la mine, chemati-ma la negocieri. Vreau toate portofoliile, nu va mai las nimic. Am invatat lectia voastra politica. Daca, asa cum ne-ati demonstrat zilnic, exista vesnic doua Romanii, fiecare cu mainile in gatul celeilalte, de ce nu le-am imparti altfel, cea a votantilor si cea a nedemnilor de a fi votati?
Numele Ambitiei, Catalin Tolontan, Gazeta Sporturilor
De cînd a revenit în fotbalul românesc, a vorbit puţin şi a adunat multe puncte. Echipa ofensivă, el, defensiv. Îşi pregăteşte revenirea sub reflectoare şi revanşa.
Campion în Bucureşti. Apoi? Imaginea fostului internaţional a fost mărunţită de taberele din club, pînă cînd aproape că s-a uitat cine a stat pe bancă. Tribuna şi-l aminteşte cînd şi cînd. Totul s-a petrecut, evident, în lipsă. S-a pus în circulaţie inclusiv zvonul că, la urma urmei, meritul lui nu e atît de mare de vreme ce altul a stat la butoane. Bine protejaţi de conducere, să se supere CFR, dar ăsta e adevărul!, fotbaliştii n-au avut decît să joace. Să atace. Să atace. Cînd s-au dus prea în faţă i-au mai acoperit tuşierii în defensivă. Pe total însă, CFR a ajuns lider şi pentru că, în timp ce Steaua, Dinamo şi Rapid şi-au schimbat antrenorul, Clujul şi-a păstrat ambiţia pe bancă. Numele ei? Ioan Andone.
