Locale
Anumitele „parti ale presei” de Octavian Andronic
„O anumita parte a presei este” este o sintagma care s-a incetatenit in primii ani de dupa Revolutie, desemnand acel esantion de jurnale si jurnalisti care, in virtutea libertatii presei, aveau o atitudine critica fata de Putere.
De la unanimitatea comunista la divergenta de opinii in randul „slujitorului condeiului" a fost o cale lunga, teoretic, parcursa insa, practic, intr-un timp record. Autorul sintgmei este unul dintre politicienii la adresa caruia s-a scris si s-au emis veritabile recorduri de acuze si critici. Cu exceptia catorva secvente de pierdere a cumpatului si de replici emotionale, Ion Iliescu a fost insa politicianul care a parut sa inteleaga mult mai corect decat altii aceasta realitate obiectiva. Rasfatat de presa in campania electorala din '96, Constantinescu a reactionat violent cand la adresa sa au inceput sa se exprime rezerve, parand complet incapabil sa inteleaga acesta schimbare. Dar cel mai adulat de mass media a fost Traian Basescu, primarul rebel, aflat intr-o permanenta inclestare cu hidra pesedista, iar apoi candidatul marilor sperante, pus pe dinamitat „sistemul ticalosit" si insotit in acesta campanie purificatoare de surlele si trambitele mass media.
AVEM UN PRESEDINTE DESTEPT, CE MAI! Alexandru Ganea
Daaa, stimabililor, destept mai este presedintele Traian Basescu! Si destepti sunt si cei care l-au consiliat sa iasa iarasi la atac impotriva presei. Bine, destept stiam ca este, cel putin in chestii din astea de guerilla politica, de lovituri pe la spate si sub centura, dar recunosc ca imediat dupa declaratiile sale "anti-tonomate" am crezut ca a facut o greseala. Citind si auzind, insa, reactiile ziaristilor, analistilor, publicatiilor, televiziunilor, ale unor politicieni si "moguli" media vizati, care s-au repezit sa vitupereze (adica sa-i faca jocul), mi-am schimbat parerea: Traian Basescu a stiut exact ce face, n-a reactionat la nervi - de altfel, am si scris ieri-alaltaieri ca atacul acesta n-a fost unul spontan, cum a vrut sa para, ci premeditat - a prevazut reactiile, a calculat in termeni de castig si pierdere si, in cele din urma, a mai reusit o mutare castigatoare, cel putin pe termen scurt. Nu stiu daca si pe termen mai lung, asta ramane de vazut, ca depinde si de altele.
Modelul (I)elena de Eduard Huidan
Traian Basescu crede ca presa cea rea din Romania desfasoara o campanie mizerabila si furibunda asupra "timidei" sale copile, "mosita" politician, cea cu "gipan" de nu's citi euroi, cu "aplicatie" la tropait pe podiumurile modei, orfana de "limba gramatica", insa acestea sint doar amanunte nesemnificative. Parerea mea este ca degeaba se agita ziaristii, analistii, "gaozarii", "tigancile imputite", "pasaricile", "tonomatii" etc. etc., pentru ca pedelista Elena (nu Udrea, ci Basescu) este departe de "standardele" impuse de alte "pupile" ale unor familii de presedinti ciudati, dintre care unii faceau pe dictatorii si altii chiar erau dictatori. Si ca sa nu ma duc prea departe, ma opresc in vecini, la modelul Elena Franciuk, Ielena, cum se pronunta in limba ucraineana, fiica a fostului "glorios presedinte" Leonid Kuchma. Aceasta fatuca, neavind probabil prea mult talent la politica, s-a licentiat in economie, unde a prestat intr-un mod original, care i-a adus o avere impresionanta. Ce a facut ea? Ea sau mai bine zis "taticutul", pentru ca el a casatorit-o scurt cu magnatul si politicianul amator Igor Franciuk, "intimplator" fiul unui prim-ministru sovietic din Crimeea.
Nationale
Alegeri cu uninominalul in gat de Rodica CIOBANU
Nici daca ar oferi recompense grase in euro, partidele nu ar gasi candidatii doriti pentru primariile marilor orase. Mai sunt doua luni si jumatate pana la alegeri, iar discutiile despre cine, unde, cum au avut drept singur rezultat concret fixarea unor termene de anuntare a candidaturilor, determinata de nevoia de a urgenta lucrurile, si nu de gasirea unor raspunsuri. Adunate de la stanga si de la dreapta, doar patru persoane au declarat ferm ca vor la primarie: finul presedintelui Basescu, Gheorghe Falca, de la PDL, la Arad, Gheorghe Stefan (Pinalti), de la acelasi partid, la Piatra Neamt, Radu Mazare de la PSD, la Constanta, si Dan Bittman de la ecologisti, la Bucuresti. Altii nici cu rugaminti fierbinti nu se indupleca, de parca statura si ambitiile lor politice ar intrece portile cetatii.
Partidele ar putea depasi usor impasul, daca ar lasa organizatiile locale sa faca nominalizarile, dar hipercentralizarea deciziei politice este singura modalitate in care stiu sa functioneze, iar la alegerile locale si parlamentare de anul acesta, liderii vor controla mai mult ca niciodata initiativele din teritoriu.
Nea Gogu si desantul NATO de Sabin Orcan
Edilii romani au fost cuprinsi brusc de frenezie gospodareasca
Nea Gogu are cu ce se mandri. A fost ales intre cei 133 de maturatori de elita ai tarii. Si de ce nu, ai intregii lumi. Face parte din trupele de interventie rapida ale salubritatii bucurestene pe perioada summitului NATO. Nu prea stie el ce-i ala summit, de NATO parca ar fi auzit ceva, dar e hotarat sa le arate tuturor ce bine manuieste matura. Deocamdata, mandria lui este o legitimatie speciala care-i da voie sa umble prin perimetrul interzis muritorilor de rand, cot la cot cu sepepistii.
Nea Gogu a obtinut, cum s-ar zice, primul nivel de securitate globala. E si normal daca ne gandim ca "oamenii de serviciu" se numara, alaturi de jandarmi, medici sau agenti secreti, printre membrii personalului de urgenta care vegheaza la buna desfasurare a unui asemenea eveniment. Un eveniment nemaiintalnit la care participa zeci de sefi de stat sau de guvern, sute de generali sau ministri si mii de functionari si ziaristi.
Tariceanu si Granarul Europei de Florian Bichir
"Aflat in vizita la Bacau, premierul Calin Popescu-Tariceanu le-a spus fermierilor si primarilor ca doreste ca Romania sa devina al doilea mare producator agricol din Europa, dupa Franta".
El i-a indemnat pe fermieri sa acceseze fondurile europene, dar a atentionat ca banii nu se dau la modul „Luati si faceti ce vreti cu ei“, ci pentru proiecte viabile de modernizare a agriculturii.
In timp ce Tariceanu le explica elegant fermierilor - un eufemism pentru tarani - la caminul cultural din comuna Blagesti (judetul Bacau) cum vor domina ei in Europa, iar in hambare le vor curge milioane de euro, la Bucuresti o suta de agricultori pichetau Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Sindicalistii sustineau ca, fara subventionarea domeniului, agricultura este „in colaps“.
