Are dreptate "contabilul"! de Eduard Huidan
"Se tot face caz, in ultimele zile, pe supararea importatorilor, distribuitorilor si farmacistilor - acestia, nu in ultimul rind, fiindca mereu au cite ceva de obiectat - care acuza Ministerul Sanatatii pentru "inghetarea" preturilor medicamentelor la un curs euro mai mic decit cel actual. Prilej pentru adversarii politici de a se repezi asupra "contabilului" de la Sanatate, ministrul Nicolaescu, cu atacuri furibunde si declaratii demagogice, cum de altfel se intimpla mai tot timpul. Fara a intra in alte comentarii, relatez un caz simplu. Astfel, acelasi medicament, in doua farmacii diferite, se vinde cu 30, respectiv 42 de lei. O diferenta imensa - am mai inregistrat, de fapt, asemenea cazuri - care te face sa te intrebi care ar fi pretul corect, pentru ca nu cred ca farmacia care practica pretul mai mic vrea sa dea faliment si nu si-a pus si ea un adaos cit de cit. Astfel, constat inca o data, ca bietul "contabil", de la Sanatate, stie el ce stie, dar nu stapineste terenul de joc, batindu-se, haotic, ca un boxer care da dupa muste, cu un sistem mafiot foarte bine pus la punct."
„Ce tie nu-ti place”... italienilor nu face! de Ocatvian Andronic
"Ne strofocam de zor pe motiv de rasism si intoleranta a italienilor. La putere a venit un guvern de dreapta care-si propune sa-i alunge pe imigranti. A castigat facand campanie pe aceasta tema.
Au primit un ajutor nesperat din partea romanilor, care le-au servit pe tava argumentele. De la Mailat si pana la cei doi inca necunoscuti jefuitori ai celui mai batran episcop din peninsula. Printre masurile abuzive pe care vor sa le ia italienii figureaza si aceea a interzicerii sejurului celor care nu reusesc sa castige o suma de bani care sa le permita sa traiasca decent. Aceasta masura va lovi in primul rand in romani. Desi in Italia sunt numerosi imigranti de alte etnii - de la albanezi si marocani pana la ucrainieni si sudanezi - nici un alt grup nu si-a facut o popularitate atat de sustinuta si atat de defavorabila ca romanii. Desi nu printre cele mai grave, delictele comise de romani sunt revoltatoare prin lipsa lor de decenta si de masura. Am exportat, din nefericire, in Italia, cea mai de jos categorie de populatie, care a dus cu ea nu doar lipsa de civilizatie, dar si pornirile barbare si lipsa oricarui reper etic. Au plecat, precum hoardele barbare in decursul istoriei, in banda, tintind locuri si oameni usor de agresat si de jefuit. Nu s-au dat si nu se dau in laturi de la nimic din ceea ce poate aduce un castig fara munca si un bun fara drept."
PARLAMENTARI IN CAMPANIE de Alexandru Ganea
"Un senator care candideaza la sefia unui Consiliu Judetean s-a jurat, intr-una din zilele trecute, ca el nu foloseste in campania electorala autoturismul de serviciu, pus la dispozitie de Parlament: "Nu, dom´le, nu fac eu d-astea! Ce, n-am destule masini? N-am atatia prieteni si sustinatori care s-au oferit sa ma ajute, inclusiv cu masinile lor, in campanie, sa castig odata si sa scoatem judetul asta la liman? Ca le-ajunge celor de pana acum cat au furat!". Peste vreo doua-trei zile, taman autoturismul cu pricina, al Senatului, este vazut transportand afise electorale si niste pungi carora li s-a aflat, in scurta vreme, si continutul: cate un kil de zahar, un PET de ulei, un pachet de biscuiti si doua portocale. Interpelat pe tema asta, onor senatorul a luat o mutra de om traznit din senin, si-a facut cruce si-a grait: "Dom´le jur ca habar n-am de chestia asta! Io le-am spus alor mei sa nu-i prind ca iau masina aia, ca-i belesc! Te pomenesti ca era si cu soferu´ de la Parlament! Sa vezi ce le fac! O sa-i pedepsesc exemplar!! Sau ia stai, ca acum mi-a venit in minte! Dom´le, te pomenesti ca o fi vreo manevra a dusmanilor politici, sa ma compromita! Mi-or fi furat masina sau i-or fi mituit pe cativa din oamenii mei si s-au apucat sa imparta d-alea, ce zisesi matale, afise si pomeni electorale, in numele meu! Sa stii ca asta e! Ce nenorociti, dom´le, ce nenorociti! Eu inteleg, lupta politica, campanie, dispute, concurenta, da´ nici chiar asa! Uite, vezi, asa patesti cand vrei sa faci bine! Da´ nu ma las, uite, promit electoratului!"
Ecologistii de caverna de Rodica Ciobanu
„Undeva, pe strada Fizicienilor din sectorul 3 al Capitalei, se consuma, abia bagata in seama, o drama urbana. Optzeci de cetateni dintr-un bloc se lupta sa salveze cativa copaci. Artari, tei si nuci, plantati chiar de ei, in urma cu 40 de ani, pe spatiul liber dintre constructii si care, primavara, cand deschid ferestrele, le aduc in apartamente „mirosul de munte“ . Nu vreun Constanda veros vrea, de data asta, sa puna la pamant parculetul, ci Patriarhia, careia primaria i-a concesionat, gratuit, cei 4.000 de metri patrati si care are planuri definitive cu terenul: sa construiasca o biserica, o clopotnita, o casa parohiala, parcare si alei pietonale. Se pare insa ca locuitorilor dimprejur un copac infrunzit le vorbeste mai curand despre Dumnezeu, decat preotul nazalizand o slujba, duminica dimineata, ca pentru ei emana tot atata frumusete, moarte si nemurire, cat un lacas de cult. Ei incearca, din rasputeri, sa-l tina in viata, dar pot concura o duzina de copaci cu o biserica, optzeci de insi oarecare cu Patriarhia, povestea lor cu epopeea defrisarilor din marele oras si de pe tot cuprinsul Romaniei? Cu siguranta, nu.”
Intoarcerea independentilor de Florian Bichir
Florian Bichir: "Fara sprijin politic, un independent in fruntea Capitalei ramane un basm. Sau un sinucigas politic."
”Primul care s-a lansat ca independent a fost Cozmin Gusa. Constient ca partidul sau PIN nu are notoritatea necesara, tanarul politician a ales sa candideze independent la functia de primar general al Capitalei.In plus, gurile rele sustin ca Gusa a pus mana pe un studiu facut pe bani grei de niste super-creiere de peste Ocean. Aceasta analiza demonstra ca un independent are sanse mari de a castiga, tocmai pentru ca bucurestenii s-au saturat de clica partidelor politice. Votanti anti-PSD si total atipici, bucurestenii ar fi perceput ca orice candidat ar sustine si oricat de profesionist, harnic si onest ar fi acesta va deveni prizonier al partidului care l-a sustinut. Iar in orice partid exista retele oculte financiare, precum panzele de paianjen. Odata ales, omul partidului va sti sau va fi obligat sa intoarca ajutorul primit... Gusa a mirosit oportunitatea si s-a lansat. Al doilea care joaca pe cartea independent ilor este doctorul Sorin Oprescu. Sunt convins ca i-a convenit faptul ca nu a fost desemnat drept candidat oficial al PSD. Neoficial, chirurgul este sprijinit de partid, precum „independentul“ Vanghelie de odinioara. Iar partea buna este ca public se delimiteaza de greselile comise de social-democrat i si de Ion Iliescu. Bucurestenii simt si acum pe spinarea lor florile plantate de minerii chemati de „el lidero maxim“.”
Alege viata! de Emilian Isaila
Singura salvare a copiilor nostri sta in puterea cu care ii iubim" .„Parinti, sunteti pregatiti pentru curentul „Emo"? Andrada Mocanescu avea 12 ani si s-a sinucis. Si-a distrus familia. Undeva, la iesirea din copilarie, a luat-o pe un drum gresit si nimeni n-a reusit s-o ajute. Curentul „Emo" se raspandeste ca un virus printre adolescenti cu ajutorul site-urilor sociale (My Space, Hi5). Acest curent ridica depresia la rang de religie. Din pacate, intre parinti si copii a aparut un zid care i-a insingurat si pe unii, si pe ceilalti. Din ce in ce mai multi adolescenti fug de lumea reala intr-una imaginara, cea a internetului. Acolo discuta pe „mess" cu persoane pe care nu le-au vazut niciodata. Acolo, in lumea virtuala, iubesc si, uneori, mor. Cum poate un parinte sa patrunda in lumea copilului, cand acesta se inchide in camera lui si isi petrece ziua in fata calculatorului? In Romania, cand o familie se decide sa achizitioneze un computer, il cumpara pentru copil, pentru ca acesta sa aiba un viitor, dar nimeni nu le spune ca, acolo, in spatele ecranului, se afla o lume care poate ucide.”
Sobolanii de Robert Turcescu
„La capatul liniei 117 se termina si orasul. Brusc, din zece pasi, Bucurestii lui Videanu, Vanghelie si cati or mai fi se sterg din privire. Incepe Zabrautiul. Suntem in Ferentari, in tiganie, la doar sapte minute de Piata Unirii, dar dincolo de orice timp al civilizatiei.Pute. A scarna, a acru, a hoit. Sobolani mari cat pisica rascolesc gunoiul adunat in fiecare colt de ulita. Nu sunt strazi, doar maidane inconjurate de case mici si putrede, pe care atarna farfuriile albe ale antenelor de satelit. In cateva clipe, de dincolo de porti, navaleste in strada o liota de puradei urland de bucurie la vederea camerei de luat vederi. Se agata de microfoane ca de o sansa nesperata si ne trebuie cateva minute bune pana sa pricepem in haosul creat care le e dorinta: vor sa cante!”
