Editoriale locale
Cioroianu nu e vinovat!, de Octavian Andronic, Buna Ziua Brasov
Cu o dezarmantă seninătate, ministrul de Externe a recunoscut că la Summit, logodnica sa a fost mai „vizibilă” decât el însuşi. Imagini cu domnişoara viitoare doamnă Cioroianu, dând mâna cu Laura Bush sau conversând cu dna Băsescu s-au putut vedea în aproape toate ziarele în care n-au apărut fotografii cu ministrul de Externe.
De ce a fost atât de puţin vizibil? Din cauza protocolului, zice domnia sa, care nu i-ar fi prevăzut un rol mai activ. Din fericire, zic tot mai mulţi comentatori, pentru că în acest fel a fost scutit de riscul de a mai face gafe dintre cele pe care le realizează cu regularitate la diverse întruniri şi evenimente.
Chiar în preajma Summit-ului, Adrian Cioroianu a aniversat un an de la numirea sa în funcţie. A fost o numire controversată şi amânată: după scandalul care a dus la demisia lui Ungureanu, Tăriceanu s-a încăpăţânat să-l propună pe Cioroianu, respins odată de Băsescu pe motiv de lipsă de experienţă şi impus cu ocazia remanierii ministeriale. Că cei care-i reproşau lipsa de experienţă aveau dreptate s-a văzut destul de repede, la o conferinţă de presă cu Condoleezza Rice, când Cioroianu n-a emis decât interjecţii. Au venit apoi, pe rând, celelalte gafe, cu ecoul lor adeseori disproporţionat, dar real. Dacă la început taberele simpatizanţilor şi opozanţilor erau relativ egale, balanţa a înclinat constant în defavoarea ministrului. Ultimul care-l acuză, cu argumente credibile, este chiar cel căruia i-a fost secretar la partid - Teodor Stolojan.
Liber la sănătate, de Marius Stoianovici, MonitorulExpres
Mă îndoiesc că altundeva în lume Ziua Mondială a Sănătăţii a fost sărbătorită în felul nostru: policlinici închise, personal sanitar liber peste tot unde s-a putut şi, mai ales, pasarea bolnavilor spre secţiile de urgenţe, singurele deschise, de altfel, ieri. Din punctul meu de vedere, ziua sănătăţii ar trebui să fie cu totul altceva: o zi dedicată pacienţilor sau celor care trudesc zi de zi în acest sector şi care fac asta în ciuda tuturor frustrărilor materiale. Ministrul sănătăţii anunţa mîndru că salariul unui medic a fost majorat de la 916 lei la 1.500. Adică nici măcar 500 de euro. În aceeaşi zi, un post de radio naţional anunţa faptul că în Marea Britanie sînt aşteptaţi spre angajare zece medici români. Salariu oferit -5.500 de euro, per persoană. Diferenţa de 5.000 de euro pe lună spune totul. Şi mai ales explică poate modul de comportament al majorităţii medicilor faţă de pacienţi.
Editoriale nationale
Inapoi la manivela, de Adrian Ursu, Cotidianul
Ramas in pana de idei, de candidati, de optiuni, camionul cu pesedisti ar putea fi pornit la manivela. Miron Mitrea, legendarul tirist, ar putea demara in cursa pentru Primaria Capitalei. Stirea, picata de nicaieri in urma cu 48 de ore, poate avea doar valoare de test (sau de diversiune) ori poate sa exprime o gindire tactica nascuta din cautarile bezmetice si contondente dinlauntrul partidului. Ieri insa, in locul unor clarificari, sedinta Biroului Permanent al PSD s-a incheiat cu o noua incaierare in curtea din Kiseleff, intre Ion Iliescu si Marian Vanghelie, virind in singeriu rosul social democrat. Ca orice diriginte slab pe care clasa l-a incalecat, Mircea Geoana a iesit, nauc, sa anunte ca rezultatul deliberarilor va fi cunoscut... data viitoare.
Primarul care încă nu este, de Florin Negrutiu, Gandul
Deci, în primul rând, aş vrea să vă mulţumesc dumneavoastră, domnilor „cu şanse” la primărie, că-mi faceţi favorul să candidaţi. Mi-aţi spus că nu vă face nici o plăcere, ştiu că partidul, prietenii, neamurile v-au împins în faţă, vă înţeleg sacrificiul şi de aceea vă zic şi eu aşa: staţi liniştiţi, că vă votăm! Ne vom îmbulzi la vot, chiar dacă în turul doi vom avea de ales între o coadă de topor şi o coadă de mătură. Pentru că – ne-aţi spus şi noi am învăţat – noi, bucureştenii, votăm politic. Aşa i-am ales pe iluştrii dumneavoastră înaintaşi, de la Halaicu pornire, aşa o să vă alegem şi pe dumneavoastră. Deci, în al doilea rând, aş vrea să vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnilor „fără şanse”, că nu abandonaţi cursa. Ştiu că o faceţi pentru mine, că nu vreţi neapărat să ajungeţi primari, ci să semnalaţi problemele cetăţeanului, vă mulţumesc că vă pasă. Ştiu că, neavând şanse, încercaţi să mă (se)duceţi cu zăhărelul şi mai ştiu că ştiţi că n-o să vă votez, pentru că, nu-i aşa, eu votez politic.
Gunoi la consulat!, de Laurentiu Ciocazanu, Adevarul
Cazul românului mort în Polonia arată ce mizerie există în ambasade. Din lumea celor puri, Claudiu Crulic se încăpăţânează să-şi caute dreptatea. N-a reuşit s-o câştige cât a fost în viaţă. Nici greva foamei nu l-a ajutat. Dimpotrivă, refuzul hranei în închisoarea din Polonia l-a costat viaţa. Ajunsese la doar 26 de kilograme după patru luni de inaniţie, timp în care a încercat fără succes să ia legătura cu personalul Ambasadei României din Polonia.
Angajaţii consulatului român din zonă au fost însă prea ocupaţi. Recepţiile, chermezele, afacerile, problematica, misiunea, onoarea, blazonul, toate acestea plus multe alte motive întemeiate nu le-au permis respectivilor să tragă o fugă până la penitenciarul unde fusese "depus" Claudiu Crulic de către poliţia poloneză.
Consulul României la Varşovia, Ion Preda, s-a mulţumit doar să schimbe hârţoage cu încarceratul şi familia acestuia. Tânărul originar din Botoşani a fost trimis după gratii pe motiv că i-a furat portofelul unui judecător din regiunea Cracovia. Să admitem că aşa a fost.
Dar cu toate astea rămân mari semne de întrebare, pe care ar fi trebuit să şi le pună înaintea mea consulul Preda şi colaboratorii domniei sale. De pildă, cum se explică vehemenţa protestului din închisoare la care se înhămase Claudiu Crulic.
Cine e mai prost decât Cioroianu?, de Mircea Marian, EvenimentulZilei
"Este o chestiune de bon ton să-i dai un şut ministrului de externe, indiferent dacă a mai făcut sau nu ceva." În cazul ziariştilor, reacţia este normală. Publicul vrea să-i hăituim şi să-i sfâşiem pe presupuşii vinovaţi, iar Cioroianu este victima ideală.
Când însă criticii ministrului de externe vin chiar din partidul care l-a propus şi care s-a luptat din greu cu Băsescu pentru această numire, începi să-ţi pui tot felul de întrebări. „Este mai bine pentru noi toţi ca domnul Cioroianu să rămână ascuns pe perioada summitului“, a declarat, recent, vicepreşedintele PNL Norica Nicolai.
O primă problemă ar fi: dacă Cioroianu este atât de idiot pe cât sugerează Nicolai, cum pot fi calificaţi cei care l-au numit în această funcţie? Şefii săi pe linie de partid îl cunoşteau altfel decât din apariţiile la televizor şi ar fi trebuit să-şi dea seama ce va face acest personaj atunci când se va cocoţa în fotoliul ocupat, pe vremuri, de Nicolae Titulescu sau Mihail Kogălniceanu. Este adevărat că şi Ana Pauker a ajuns ministru de externe, dar, în cazul ei, reproşurile nu au fost niciodată legate de coeficientul de inteligenţă.
