Editoriale locale
"SCENE DE IARNA" de Alexandru Ganea, TransilvaniaExpres
"SCENA 1. O echipa de televiziune iese pe teren, pe un drum national, pentru a vedea care este starea soselei si cum se circula. Filmeaza ninsoarea, filmeaza drumul acoperit de zapada pe care masinile abia se tarasc, derapeaza, se ciocnesc, filmeaza ambuteiajele... iau declaratii soferilor, care sunt in pragul unor crize de nervi si acuza inexistenta deszapezirii si a materialului antiderapant... Apoi il filmeaza pe un politist de la Circulatie plin de importanta si pus pe dezvaluiri socante. "Pe raza judetului ninge", isi incepe el seria dezvaluirilor. Ah, noroc ca ne-a spus, altfel nimeni n-ar fi avut nici cea mai mica banuiala. "Carosabilul este acoperit de zapada framantata, iar circulatia se desfasoara ceva mai greu". Chiar asa? Extraordinar! Multumim ca ne-ati luminat, d-le politist, fiindca fara ajutorul dvs. nu ne-am fi dat seama niciodata ca ceea ce se vedea era chiar zapada. Iar chestia cu "circulatia se desfasoara ceva mai greu" a fost realmente geniala. Probabil, pentru a fi determinat sa declare ca traficul e de cosmar ar fi fost nevoie de un cutremur de grad maxim, combinat cu un super-uragan! In fine...
"Echipajele de deszapezire actioneaza indepartand zapada de pe carosabil si imprastiind material antiderapant", continua netulburat, chiar cu seninatate dl. politist. Aha, deci inseamna ca soferii, si echipa de filmare, si noi, telespectatorii suntem victimele unei halucinatii colective, de-aia nu vedem nici vreo echipa de deszapezire, nici vreun gram de zapada indepartata de pe drum, nici vreun miligram de antiderapant imprastiat. Ca o paranteza de final de scena, macar politistul era acolo; de administratorii drumului, nici pomeneala."
"Cazul „Andrei Alexandru”, Alexandru Andronic, Buna ziua Brasov
Nu ştiu dacă purtătorul de cuvânt al preşedintelui Camerei a fost sau nu în slujba Securităţii. Dealtfel, această relaţie a fost atât de complexă şi de diversă încât şi astăzi este greu să fie încadrată cu precizie, după nenumărate încercări şi experienţe. O dovedeşte chiar CNSAS-ul. După ce a decis că Andrei Alexandru a făcut poliţie politică, la judecarea contestaţiei acestuia lucrurile s-au complicat. Mai întâi, patru dintre membrii Colegiului au zis că n-a făcut, în timp ce alţi patru au zis că a făcut. A fost necesar un nou vot pentru ieşirea din balotaj, la capătul căruia unul dintre cei care au fost de părere că Andrei Alexandru n-a făcut poliţie politică şi-a schimbat părerea şi a votat cu cei care au ţinut morţiş că a făcut.
Ei bine, după părerea mea, în acest sistem de pertractări, de negocieri şi de căderi la învoială stă viciul de fond al deciziilor CNSAS-ului. Atâta timp cât criteriile nu sunt clare, limpezi, în afara oricărui dubiu, înseamnă că mecanismul este defectuos construit şi generează abuzuri, şi într-un sens şi în altul.
Moş Crãciun cu dedicaţie" de Eduard Huidan, Gazeta de Transilvania
Anul 2007 nu diferã de ultimii ani, în care, în România, bogaţii au devenit mai bogaţi, iar sãracii mai sãraci. Evident, cu ajutorul marelui şi generosului patron care este statul, prin reprezentanţii sãi de la vîrful instituţiilor, erijaţi în Moşi Crãciuni care dãruiesc cu... dedicaţie. Unul dintre beneficiarii care, în mod sigur, va intra în topul cadorisiţilor, este, de-acum, celebrul Costanda, cel cu Parcul Bordei, fãcut mare de fostul primar, actual preşedinte, Traian Bãsescu, şi actualul primar, rege al bordurilor, Adriean Videanu, desigur, cu complicitatea mai multor fruntaşi foşti pedişti, viitori pedelişti, între care "naşul" Silvian Ionescu şi "imaculata" Sulfina Barbu. Scurt, Adriean anunţã cã Primãria Capitalei este gata sã-i vireze bãftosului apropitar de parc şi posesor de autorizaţii de construcţii, amintitul Costanda, nu mai puţin decît 18 milioane de euro! Sã fie primit! Aşa cum, primite sã fie uriaşele sume încasate ilegal de 12 judecãtori, din fruntea tarabei Justiţiei române, prin cumulul ilicit al pensiilor de serviciu cu salariile de magistraţi la instanţa supremã. Mai precis, respectivii, plãtiţi cu circa 80 de milioane de lei lunar, considerînd, probabil, suma prea modestã, au "înghiţit" şi cîte o pensie de 75 de milioane lei lunar, cîştigînd astfel aproape 160 de milioane pe lunã şi pe cap de apãrãtor al dreptãţii în ţara în care aceasta umblã cu capul spart
Editoriale nationale

"Roba Justiţiei, vopsită politic" de Adrian Ursu, Gandul
E plină ţara de oameni răi! Tot zic unii şi alţii că PNL n-are cadre, că i-a secat resursa umană, că nu mai găseşte pe cine să pună în scaunele de miniştri rămase vacante. Nimic mai fals. Dovada? Norica Nicolai. Păi ea este tocmai ilustrarea excedentului de ministeriabili al liberalilor. De 3 ani de zile, doamna cu pricina tot încearcă uşile Palatului Victoria, doar-doar o prinde un birou liber să se instaleze. Şi, nimic! Tot timpul i se răspundea „Ocupat!“, fiindcă de fiecare dată când apărea o oportunitate – la Justiţie, la Interne, la Apărare – se găsea altul mai bun şi era trecută, iarăşi, la stoc.
Acum, când nu mai e nici un an de mandat, premierul i-a făcut hatârul şi a trimis-o, cu balanţa pe umeri, să scape România de clauza de salvgardare, să redea cetăţenilor încrederea în sistem şi să dea piept şi cu duşmanul de la Cotroceni. PNL a ales deci calea nominalizării unui ministru politic la Justiţie.
"Justitia: pohta ce-a pohtit Matusa Norica!" de Cristian Patrasconiu, Cotidianul
In mod normal, nu ar trebui sa fie greu pentru Norica Nicolai sa il intreaca, in performante ministeriale, pe Tudor Chiuariu. Pina la proba contrara, e buna totusi o rezerva de suspiciune.Consecventa sau traseism? Intre 1996 si 2000, Norica Nicolai a fost membru al PNTCD. In vremea guvernarii CDR, doamna Nicolai a fost si secretar de stat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, pina cind nu a mai trecut de sita lui Mugur Isarescu, ultimul premier din mandatul lui Emil Constantinescu. Cind PNTCD lua serios apa, Norica Nicolai a trecut la PNL. [...] Inspiratie sau doar oportunism? In Parlament, in Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, Norica Nicolai a colaborat foarte bine cu PSD, iar PSD, teribil de prost cu Monica Macovei. Senatoarea liberala a fost, tot in Legislativ, alaturi de un membru PSD si de unul al PRM, initiatoarea unui proiect legislativ extrem de controversat, care permite angajatilor din sistemul militar si de siguranta nationala sa isi cumpere locuintele de serviciu.
"Feudalii culturali şi Internetul" de Sorin Adam Matei, Adevarul
Au apărut primele topuri şi reviste ale anului 2007 şi, ca de obicei, toată lumea se scarpină în cap. Oare cum s-a ajuns la concluziile proclamate ca definitive în toate ziarele şi pe toate canalele? Ca să luăm numai lumea cărţii, a avut loc un târg de carte şi s-au dat tot felul de premii la sfârşit de an. Ca de obicei însă, toată zarva mediatică se bazează pe zvonuri şi şuşanele. [...] Poate că aşa o şi fi. Mircea Cărtărescu este, cu siguranţă, unul dintre cei mai importanţi scriitori români în viaţă. Marquez e o celebritate mondială. De Al Gore, că vrem sau nu, a primit omul Premiul Nobel, ce putem să-i mai facem acum. Problema este însă că reputaţiile sunt uneori autentice (Mircea Cărtărescu), alteori cert umflate cu pompa (vă las pe dvs. să puneţi aici numele ce se cuvin).[...] Şi aşa, de la una la alta, împreună cu nişte tineri colaboratori din mai multe ţări am pus pe picioare un top al cărţii online (http://www.pagini.com/top). Cărţile din top sunt propuse, votate şi comentate de cititori. Mai mult, cititorii pot să şi „retrogradeze o carte". Ei pot spune şi la alţii despre program şi pot pune cartea favorită pe propriul site de web, dacă au unul....
"Dureri care nu trec! (despre decembrie ‘89)" , Adina Anghelescu Stancu, Gardianul
Noi n-am avut parte de o Revolutie de catifea, partidul comunist de la noi nu si-a pierdut monopolul prin abolirea unui articol din Constitutie, cum s-a intamplat in Cehoslovacia, la noi a fost altfel decat in orice alta tara din fostul bloc comunist. La noi pe „scara“ a fost macel. Au fost sange, teroare si dupa o mare nemernicie. Paine si circ. O ordinara bataie de joc, mineriade, scandaluri peste scandaluri, o tranzitie prelungita de un comunism ascuns sub ranjetul trandafiriu al unui CFSN-FSN-PDSR-PSD, un colaps al Conventiei Democratice si un dictatoriat bine mascat de o Constitutie care si azi are nevoie de imbunatatiri care sa tina pasul cu vremurile europene. Exista azi o generatie care stie despre evenimentele din decembrie 1989 prea putin sau nimic. Pentru ca adevarurile nespuse, vinovatiile neprobate, diversiunile de tot felul fac din consemnarile istorice doar o insiruire de date care, odata cu trecerea vremii, au devenit din ce in ce mai confuze.