Editoriale locale
Între bileţele roz şi caltaboşi, Eduard Huidan, Gazeta de Transilvania
2007 a fost, categoric, anul în care politichia românească a căzut în derizoriu, scandalurile de doi bani ţinîndu-se lanţ, oferind publicului, pardon, electoratului, tot mai subţiat, naţiunii, în general, un spectacol jalnic. Miza, desigur, pentru cei care stau cu dinţii înfipţi în ciolan şi cu fizicul lipit de caşcaval, a fost una mare. Pentru ţară însă, tot ceea ce s-a întîmplat s-a situat în zona căderii libere, din toate punctele de vedere. "Fitilul" a fost aprins de fecioara din Pleşcoi, partenera de hîrjoneală prin Palatul Cotrocenilor, Nuţi Udrea, care a lansat pe piaţa scandalurilor politice bileţelul lui Călin către Traian, care Traian, cică, l-ar fi aruncat după ea, pardon, dînsa, strigîndu-i că "aşa înţeleg mafioţii să conducă ţara". De aici, "returul" lui Călin şi startul încăierării a fost dat.
Editoriale nationale
Experimentul cu pisica, Ioana Lupea, Evenimentul Zilei
Ioana Lupea: "Pisica e tinuta intr-o cusca prevazuta cu un buton pe care, daca il apasa cu labuta, primeste hrana. Invata miscarea, dar intr-o buna zi este scoasa din cusca si infometata."Readusa in cusca, apasa pe buton, numai ca de data aceasta, in loc de hrana, incaseaza un soc electric. Experimentul pe pisici este metafora societatii japoneze din cartea „In supa miso”, a scriitorului japonez Ryu Murakami, dar se aplica multor altor societati „unde nu exista un standard pentru ceea ce este cu adevarat important”, cum este si a noastra.Ne smulgem parul din cap deplangand absenta bunului-simt si a bunului-gust, biruinta nepotismului, a clintelismului si a spagii in fata meritului, abdicarea solidaritatii si a generozitatii sub asaltul indiferentei arogante. Ne rastim acuzator la ceilalti reprosandu-Ie lipsa de inteligenta la vot, ca nu fac diferenta intre populism si politici publice, intre socialism si capitalism, intre bine si rau. Lamentatia pentru „halul in care am ajuns” s-a extins epidemic, ce mai, suntem jalnici, smecheri, manelisti, lenesi, grobieni, ultimii oameni.
Aparent, despre maruntis, Radu Paraschivescu, Evenimentul Zilei
Radu Paraschivescu: "Grija austriacului de-a avea intotdeauna rest pentru orice bancnota nu denota doar rigoare sau pedanterie, ci respect pentru cel care-i calca pragul."
Degeaba ne comparam cu altii in ceea ce priveste lucrurile decisive sau monumentale. Degeaba ne jelim nevolnicia si suspinam melancolic, cu gandul la autostrazile nemtilor, la buna dispozitie a olandezilor sau la calitatea aerului din tarile scandinave. Am inceput de atatea ori discutia din locul unde ar fi trebuit s-o incheiem, incat am infiat toti copiii confuziei.Vorbim despre viziuni, proiecte si dimensiuni ambitioase, cand de fapt ar trebui sa constatam un fapt de o simplitate rece si neta: diferentele dintre „noi” si „ei” incep de la nivelul de jos. Al chestiunilor aparent neinsemnate. Al gestului si cuvantului zilnic, al bunei cuviinte reflexe, al empatiei sincere. Cata vreme nu se vor produce schimbari masive la acest nivel, vom fi doar vanatori de himere si contabili ai esecurilor. Caci e aproape imposibil sa inregistrezi succese majore nesocotind aspectele minore.
Anul prostiei, Traian Ungureanu, Cotidianul
Cindva, cit mai curind, in 2008, ascensiunea nefericitului an 2007 trebuie oprita! Deasupra noastra s-a desavirsit, in acest an care a trecut doar spre a-si incuraja viitorul, fundatia unei epoci de nervozitate inactiva si descurajare activa. In 2007, pulsatia noului s-a mutat, cu tot cu romani, in afara tarii. Romania a devenit un depozit de rude. O camera de ecou pentru guri mari si fapte mici. Un televizor care zbirniie intr-un spital fara medimente. Peisajul in care ne-am asezat tabara e un loc ingust si nematurat, la confluenta a doua maidane. Caci 2007 a cuprins, intr-un singur an, atit esecul nostru european, cit si succesul sinistru al anarhiei politice interne.
O incursiune în tenebre, Ovidiu Nahoi, Adevarul
Prin ce tenebre ar putea coborî o acţiune ce-i reuneşte pe Iliescu şi Becali?
O fi ea România ţara în care nu te poţi compromite, dar nici chiar aşa! Povestea halucinantă pe care v-o aducem astăzi arată cum lideri politici ce se pretind serioşi sunt băgaţi până-n gât într-o aşa-zisă acţiune vizând eliberarea din închisoare a escrocului Sever Mureşan.
În fapt, o acţiune având ea însăşi iz de escrocherie, camuflată în spatele unui ONG cu nume pompos ( Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului) şi garnisit cu membri toţi unul şi unul – Ion Iliescu, Gigi Becali, Gelu Voican-Voiculescu, fiul generalului Chelaru şi încă mulţi alţii. Organizaţia, condusă de un misterios „Dr. honoris causa Ştefan Rostaş" se laudă că ar fi reuşit să-l convingă pe preşedintele Sarkozy să-l graţieze pe Sever Mureşan, condamnat în Franţa pentru delicte financiare!
Este adevărat că, în vremurile lui de glorie, Sever Mureşan ţinea aproape de partidul lui Ion Iliescu - prin 1995, afaceristul îl aducea la Bucureşti pe fostul preşedinte american George Bush senior, pentru o partidă de tenis alături de Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu, eveniment mult mediatizat atunci, din considerente propagandistice, evident.
Vitrionul românesc, Cristian Tudor Popescu, Gandul
„Filmul e bazat pe fapte reale”, zice Cristian Mungiu. E acasă, pe scena sălii Studio, la Cinemaiubit, unde într-un alt decembrie, cu 10 ani în urmă, studentul Mungiu câştiga primul său Mare Premiu. Învingătorul de la Cannes vorbeşte ca pentru ai lui, împărtăşeşte din secretele succesului 432 tinerilor unatecişti care nu mai sunt utecişti: „Erau fel şi fel de cazuri, cu ăştia care făceau avorturi. Vi se pare că Bebe e un personaj neverosimil de rău? Păi, să vă spun un caz de-atunci, de prin Moldova, cu o femeie care s-a dus să-şi facă avortul într-o pivniţă. Acolo, insul care o aştepta îi spune: vezi masa asta? Pe ea o să te lucrez.
Vezi butoiul ăsta? E plin cu apă. Aici te speli, dacă reuşeşte chiuretajul. Dacă nu, vezi butoiul ăstalalt? E plin cu acid sulfuric. În el o să te topesc”. Rumoare în sală. Cred că ce-a relatat dl. Mungiu e foarte tare. Îmi vin pe loc în minte şi alte astfel de lucruri de pe când eram mai tineri în Epoca de Aur pe care tinerii de azi ar trebui să le cunoască: invadarea pieţei din Ploieşti cu portocale injectate cu SIDA, originea extraterestră a evreilor, cum rămâi gravidă prin pupatul limbă la limbă, cum i-a respins pe ruşi Ceauşescu la Prut cu arma laser, faptul că te tâmpeşti dacă faci labă şi e bine să ai de mic o ţigară la tine, pe care s-o aprinzi dacă vor să te răpească de pe stradă traficanţii de sânge pentru americani bogaţi – ăia ştiu că tutunul strică sângele şi te lasă în pace.
