Locale
Cea mai tare mafie! de Octavian Andronic- BUNA ZIUA BRASOV
Statul comunist a comis un abuz flagrant atunci cand a nationalizat sau confiscat proprietatile. Un abuz fata de principiile unei societati pe care o contesta. Disparitia acestei forme de guvernare a adus in atentie necesitatea unei reparatii. De la o negare aproape completa a acestui principiu, in timpul primelor guvernari, lucrurile au evoluat spre o acceptare practic nelimitata. Semnalul „retrocedarilor totale” a fost dat de prima guvernare de dreapta, cea cederista, continuat de cea de stanga care a urmat, intr-un ritm mai temperat, pentru ca cea actuala sa se faca exponenta unei veritabile ofensive.
In perpetua cautare de modele, la acest capitol Romania s-a multumit cu ideile proprii. „Sfanta proprietate” a devenit stindardul de lupta impotriva neo- si cripto-comunismului pitit in constiintele unor politicieni care mai aveau rezerve. Nu a contat nici un moment ca statul nu avea resursele necesare pentru a compensa ceea ce nu se mai putea restitui in natura si nici faptul ca in jurul nostru, regimuri mult mai liberale au temperat zelul restitutionar printr-o legislatie cumpatata. La noi s-a declansat pur si simplu o goana dupa tot ce se putea restitui.
Cine-or fi "securistii onesti" din Justitie? de Alexandru Ganea - TRANSILVANIA EXPRES
Asaaaa!.... Ma intrebam ieri, citind niste site-uri de stiri, care o mai fi relatia dintre (fostii) securisti si Justitia romana? Una inca foarte buna, banuiesc. Am si niste motive pentru a banui asta. Mai intai, stiu - si nu numai eu - ca istoricul Marius Oprea are mare dreptate cand afirma ca pe vremea comunismului Militia, Securitatea si Justitia formau un triunghi represiv aflat la dispozitia partidului unic; si ca, in ultima instanta, nu Securitatea trimitea opozantii regimului in puscarii, ci Justitia. Chiar daca, in multe cazuri, o facea la indicatiile pretioase ale Securitatii si/sau partidului. De altfel, se stie si ca magistratii colaborau deseori "pe linie profesionala" cu Securitatea, iar unii erau agenti ori informatori ai acestei institutii de politie politica.
Pe cine naiba votam? de Adrian Teaca - GAZETA DE TRANSILVANIA
E foarte ciudat reculul cvasimajoritatii comentatorilor din presa, dar si al multor politicieni, pe tema votului uninominal, cel abia votat in Parlament. Ma asteptam ca cel putin oficioasele sa sara-n sus de bucurie si sa aplaude pina li se inrosesc minutele, dupa ce au pirjolit pamintul in calea lui Basescu, pe vremea Referendumului pentru acelasi vot uninominal. "Poporul vrea", tipau, cit ii tinea bojocii, pupinbasestii! Acum tac, daca nu cumva incep sa miriie, ca nu e tocmai cuser, ca sa vedeti, ca ar putea intra in legislativ tot soiul de neica-nimeni, doar pentru ca au notorietate si ca Parlamentul s-ar transforma astfel intr-un soi de menajerie de personaje bizare. Culmea ipocriziei o ating cei care urla impotriva uninominalului la presedintii de consilii judetene, cum ca ar da posibilitatea baronilor locali ai PSD (de ce Dumnezeu doar ai astora?) sa-si legitimeze posturile. Auzi timpenie! Pai e mai bine sa ajunga numitii baroni in aceste posturi prin aranjamente si pertractari, decit prin a fi alesi de jumatate plus unul din alegatorii unui judet?
Nationale
Filmul romanesc – fara viitor de Cristina Modreanu GANDUL
Lumea la picioarele filmului romanesc – poate fi descrierea unei fotograme ce ilustreaza apogeul succesului atins de cinematografia romaneasca anul trecut, cand filmul lui Cristian Mungiu, „4,3,2”, a primit Premiul Palme D’or la Cannes, a fost nominalizat la Globul de aur si era dat ca nominalizat sigur la Oscarul pentru cel mai bun film strain de catre marile ziare americane. Ar putea fi climaxul unei miscari tip val, care a dus filmul romanesc foarte sus, intr-un loc de unde nu mai poti decat sa cobori, sau, dimpotriva, ar putea sa fie inceputul unei epoci glorioase pe care cineastii romani de azi o merita. Dar nu poti sa nu ai rezerve fata de a doua varianta, cand traiesti intr-o tara ai carei legiuitori n-au viziune, n-au strategii, n-au nici un interes sa puna bazele unor structuri care sa asigure dezvoltarea unui domeniu sau al altuia.
Politicienii isi devoreaza propriul uninominal de Ioana Lupea - EVENIMENTUL ZILEI
"Legea uninominalului, cum este alintat cu bunavointa interesata noul Cod electoral, este o specie rezultata din incrucisarea uninominalului cu lista."
Legea uninominalului, cum este alintat cu bunavointa interesata noul Cod electoral, este o specie rezultata din incrucisarea uninominalului cu lista. Genele listei sunt inca puternice si vor influenta componenta viitorului parlament.
Nici macar Frankenstein nu a beneficiat de un asemenea tratament fara mila din partea creatorului sau. La mai putin de o ora de la nastere, dupa un travaliu de aproape cinci ani, legea a inceput sa primeasca lovituri chiar din partea celor care au votat-o. Unii dintre initiatori s-au speriat probabil de ce-au facut si de posibilitatea ca ei insisi, in ciuda tuturor precautiilor luate, sa-i cada victime. O situatie neobisnuita, dar pe masura implicatiilor acestui cod, a carui principala calitate este perfectibilitatea. Legea, rezultatul unui compromis politic, contine potentialitatea sistemului uninominal majoritar in doua tururi, dorit de populatie.
Pana la galantar, te mananca taxele de Dan Straut - ADEVARUL
Va invitam la o mica plimbare printr-un hipermarket dintre acelea pe care producatorii de alimente le acuza de practici oneroase si anticoncurentiale. La intrare, ne intampina diverse reclame si promotii, mai mult sau mai putin inspirate. Trebuie sa le privim cu luare aminte, pentru ca pe ele se duc procente bune din cifrele de afaceri ale «expozantilor», fara ca acestia sa le poata evita.
Capatul raftului are si el un talc: pentru ca borcanul de dulceata sau parizerul sa ajunga in aceasta pozitie privilegiata, producatorul plateste hipermarketului taxe speciale, de ordinul miilor de euro. Apoi, in sfarsit, galantarul. Acesta se imparte, exact ca in teoria chibritului, in trei parti: partea de sus, cea din mijloc si cea de jos. In cazul nostru, partea de deasupra capului, cea de la nivelul privirii si cea de la
