Editoriale locale
CE TI-E SI CU STIUTORII ASTIA! de Alexandru Ganea, TransilvaniaExpres
Din cand in cand - mult mai des, oricum, decat ne-ar placea noua, alegatorilor sa-i auzim - politicienii mioritici anunta triumfatori ca au descoperit gaura de la covrig sau temperatura de inghet a apei. Altfel spus, au asa, niste revelatii pe care se grabesc sa le dezvaluie natiei de la care se asteapta sa le fie recunoscatoare pentru asta. Deunazi, de pilda, o juna, vice la un partidulet de sub 1% si candidata la manoasa functie de europarlamentar, cuvanta plina de aplomb despre faptul ca "electoratul este debusolat" si "plin de confuzie". Si mai plin de aplomb, insusi presedintele tarii a avut si domnia sa o revelatie acum cateva zile, anume ca exista cineva care ar incerca sa pacaleasca "poporul roman". N-a spus nici in ce anume consta pacaleala, nici cum anume ar intentiona sa fie pusa in practica, ci doar a sugerat cine ar fi, in opinia sa, pacalitorul. De fapt, nici macar nu trebuia sa sugereze, fiindca stiam cu toti pe cine identifica drept inamicul sau numarul unu si pe cine invinovateste de toate relele din Univers, fie ele reale ori inventate. Ei, dupa ce ne-a destainuit revelatia, dl. Basescu ne-a si asigurat ca dusmanul sau personal nu va reusi sa pacaleaca "poporul", fiindca domnia sa va veghea cu strasnicie. Cum anume va veghea si ce va face, practic.
Noua Romă îşi aşteaptă cuceritorii, Octavian Andronic, Buna ziua Brasov
Probabil ca la această oră Bruxelles-ul este cel mai cosmopolit oraş de pe continent. Capitala politică a Europei a adunat nu doar un mare număr de funcţionari internaţionali provenind din toate cele 27 de ţări membre, ci şi o populaţie variată sosită din toate colţurile lumii în căutarea unei slujbe mai bune decât cea de acasă, sau a unui ideal. Nu doar în sălile de conferinţe, ci pe mai toate străzile, limbile Terrei se întretaie într-un concert al dialogului neîntrerupt de vreo barieră.
România se aude tot mai des aici la Bruxelles. Nu numai în incantaţiile nelipsiţilor cerşetori pe care i-am exportat până în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei dezvoltate, ci în dialogurile curente, pe stradă sau în instituţii. După aprecierile părintelui Patriciu, cel mai nou paroh din localitate (Patriarhia a cumpărat aici o biserică ce se află acum în faza de „dare în exploatare”) sunt circa 10.000 de români. Emigraţi înainte şi după 1989, stabiliţi aici pe alte filiere, sau pur şi simplu lucrând pentru agenţiile Comisiei Europene. Au adus cu ei nu puţine probleme, pe care încearcă să le rezolve în viaţa de zi cu zi, cerând şi primind ajutor de pe unde se poate.
Preţuri, Oltita Stiuj, MonitorulExpres
"Sînt odrasle de români care cred că e o tragedie dacă nu te poţi afişa în cluburi de fiţe cu blugi de 3.000 de euro. Şi puşti care cred că li se cuvine să poarte în ghiozdan mobile de 400 de euro. Sînt liceene în România care fac crize de isterie cînd nu capătă banii ca să-şi cumpere pantofi sau poşeţele de 1.000 de euro. Sînt beizadele cărora tăticul şi mămica le promit petreceri şi vacanţe de mii de euro şi motoare de zeci de mii de euro, numai ca să treacă bac-ul. Sau părinţi care le cumpără cu mii şi zeci de mii de euro examene, diplome sau posturi suspuse copiilor lor. Sînt mulţi, tot mai mulţi, cei care cred că fericirea copiilor lor trebuie cumpărată. Sînt mulţi, tot mai mulţi, care-şi închipuie că pe viaţa copiilor lor trebuie afişată neapărat şi eticheta de firmă cu multe zerouri ca să i se vadă valoarea. Sînt însă mulţi, prea mulţi, nedrept de mulţi, şi oamenii pentru care fericirea înseamnă doar viaţă. Viaţă pentru copilul lor. Doar viaţă."
Editoriale Nationale
Pedepsirea României pentru Rominia?, Bogdan Chirieac, Gandul
"Un criminal violator, cetăţean român de etnie romă a îngrozit Italia din nou. Crima oribilă asupra unei femei de 47 de ani, comisă de acesta se adaugă altor crime înspăimântătoare comise în ultimele luni de alţi cetăţeni români de etnie romă. Guvernul de la Roma, întrunit în reuniune de urgenţă, aşa cum se întâmplă doar în caz de război sau calamitate naturală, a luat decizii ferme de expulzare a străinilor. Cuvântul „român” nu este pronunţat în decret.
Dar trei sferturi din arestaţii de la Roma din acest an, adică 2.700 de persoane, sunt cetăţeni români. Tot românii comit 37 la sută din furturile calificate din Italia şi peste 15 la sută din asasinate. Italienii şi, pe lângă ei, francezii, spaniolii, britanicii, germanii au tot dreptul să fie supăraţi. În casa lor, cetăţenii unui stat din Est admis la limită în comunitatea europeană le afectează grav modul de viaţă: îi fură, îi tâlhăresc şi îi ucid."
Romeni di merda! Traian Ungureanu, Cotidianul
"Cine vrea sa cunoasca Romania in adincime, toata si nefardata, exprimindu-se in voie si de nevoie, cine vrea sa se inalte de admiratie si sa se cutremure de spaima sa mearga in Italia. Oriunde, in Italia." [...] "In marile orase ale Nordului sau in satele insulare ale Sudului. Asta-vara am gasit o familie de moldoveni spatosi, inghesuindu-se, ziua, intr-o casa gaurita si gatind, seara, pe rupte, intr-un restaurant din Favignana. O insula smulsa din Sicilia si ocupata de cactusi in praf. Erau multumiti cu munca pe bani adevarati, nu ca la Bacau, dar se plingeau de bandele de tineri care le striga: Romeni di merda! De ce ne spun asta? Fiindca muncim pentru ei? Sigur, nu era vina lor. Si nici a Doinei din Iasi care face curat, salata de vinete si sarmale pentru tot blocul lui Renato, la Torino. Si nici Violeta din Rimnicu Vilcea nu e de vina. Italienii din Milano, la care spala, calca si vede de copii, o iubesc asa de mult ca i-au platit avionul sa o-ngrijeasca, acasa, pe maica-sa, rau bolnava.Si atunci? De ce e rusinos sa fii roman in Italia?"
Zoe şi Noe, Magdalena Boiangiu, Adevarul
»Dacă vor fi judecaţi în Ciad, riscă până la 20 de ani de puşcărie. Poate că unii dintre ei au crezut că salvează copii din Darfur asigurându-le familii europene, dar nu toată lumea a fost naivă.În faţa probelor, reiese că unii dintre conducătorii organizaţiei non-guvernamentale „Arca lui Zoe", profitând de situaţia haotică din Sudan şi Ciad, au acţionat, spre deosebire de Noe, cu rea intenţie. Au profitat de schema operaţiilor umanitare pentru a transporta 103 copii din Africa şi a-i aduce în Franţa spre adopţie. Familiile doritoare de copii contribuiau la costurile operaţiunii.Au fost opriţi exact când avionul cu echipaj spaniol se pregătea să ia la bord copiii. După ce li s-au desfăcut bandajele, s-a constatat că ei nu erau răniţi, din discuţii s-a constatat că nu erau nici orfani, nici din regiunea Darfur – bântuită de foamete şi masacre –, ci din Ciad. „E pur şi simplu o răpire de copii de către organizaţii care-şi spun umanitare şi care au înşelat vigilenţa Ciadului. Voiau să-i vândă sau să le preleveze organe?" – se întreba ameninţător preşedintele Ciadului, Idriss Deby. Înfiinţată în 2005, de un pompier voluntar, Eric Breteau, organizaţia „Arca lui Zoe" şi-a anunţat proiectul din iulie 2007, când a ajuns şi la Ministerul de Externe francez unde n-a inspirat prea multă încredere: „Am făcut tot ce trebuia pentru a interzice, pentru a împiedica această operaţie.
Falimentul nostru moral, Mircea Cartarescu, Evenimentul Zilei
Mircea Cartarescu: "In timpul studentiei am incremenit de uimire cand l-am vazut pe un coleg - care-avea sa devina peste ani un distins si respectat intelectual - iesind dintr-o librarie cu nu mai putin de cinci carti ascunse sub camasa."[...]"Am vazut si alte persoane publice umplandu-si, in fiecare dimineata, geanta cu kilograme de sandviciuri si prajituri de la micul dejun al hotelurilor unde erau cazate, ca sa le ajunga pentru toata ziua. „Mai da-i in ma-sa de occidentali, ca au de unde sa plateasca”, imi sopteau vazand ca ma uit la ei. "[...] "Tine, de fapt, de o lipsa endemica de civilizatie, care la randul ei arata paragina intregului nostru sistem educativ. O educatie dezastruoasa, o lipsa de principii morale si de valori pe care sa le transmitem mai departe fiicelor si fiilor nostri ne-a transformat in ochii lumii intr-un popor de barbari, de hoti si de ucigasi, asa cum noi insine, exasperati de monstruozitatile pe care romanii le comit zilnic in lume si acasa, am ajuns sa ne consideram. "
