Potrivit datelor provizorii ale recensământului, populaţia României a scăzut cu peste 2,3 milioane, de la 21.354.396 la 19.042.936 de persoane. Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3mii), Suceava (cu 614,5 mii).
Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).
Braşovul pe locul 14. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Braşov a fost de 505,4 mii persoane, din care: 490,6 mii au fost persoane prezente, iar 14,8 mii temporar absente. La ediţia din 2002, numărul oficial atins era de 589.028, ceea ce înseamnă o scădere de 15% în mai puţin de un deceniu.
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Braşov se situează în prezent pe locul 14 în ierarhia judeţelor. În municipiul Braşov locuiesc 227 961 de persoane, în FĂGĂRAŞ- 28 330, în SĂCELE- 26 907, în ZĂRNEŞTI - 26 907, în CODLEA - 19 836, în RÂŞNOV- 14081, în PREJMER -8114, în TARLUNGENI -7820, în VICTORIA -7067, în FELDIOARA -5685 , în HARMAN -5202 şi în RUPEA -5011.
Braşovul, fruntaş la urbanizare. În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).
Proporţia pe etnii. În ce priveşte etnia, rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 442,1 mii persoane (87,46%) s-au declarat români. Diferenţa de 12,54 puncte procentuale este structurată după cum urmează: maghiari (7,77%), rromi (3,55%), germani (0,66%), alte etnii (0,26%), nedeclaraţi (0,30%). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 1,5 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a judeţului.
Numărul gospodăriilor populaţiei. Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,1% (501,0 mii persoane), se regăseşte în cele 193,5 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 4,4 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Braşov este de 2,59 persoane/gospodărie (259 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2,47 persoane pe o gospodărie) comparativ cu cel rural (2,94 persoane).
Clădiri – Locuinţe. La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 91,7 mii clădiri în care se aflau 230,2 mii locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 575,7 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 11952,1 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a camerelor de locuit este mai mare. În schimb, în urban, suprafaţa medie a locuinţei este mai mică. Numărul mediu al camerelor de locuit pe o locuinţă este de 2,5 camere de locuit/locuinţă, judeţul Braşov, fiind puternic urbanizat, situându-se sub media înregistrată la nivel naţional (2,7 camere/locuinţă). Suprafaţa medie a camerelor de locuit ce revine pe o locuinţă în judeţul Braşov este de 51,9 mp.
