La Făgăraș a avut loc prima întâlnire a reprezentanților Primăriei cu oameni de afaceri, Camera de Comerț și Industrie, şi cu societatea civilă pe tema realizării unei strategii de dezvoltare a Făgărașului.
La eveniment au fost invitați primari din toată Țara Făgărașului, pentru că această strategie tebuie să țincă cont de rolul metropolitan (pol de dezvoltare) pe care îl joacă municipiul în zonă. După cum spunea și primarul Făgărașului, Sorin Mănduc, „întâlnirea este foarte importantă și trebuie să avem în vedere că au fost mai multe tentative de realizare a unei strategii, dar fără să se concretizeze. Dar pentru aceasta trebuie să venim cu toții și să spunem ce vrem să facem, în ce direcție trebuie să ne îndreptăm“. Făgărașul are la această oră o suprafață de 400 de hectare în intravilan și adună la bugetul local în jur de 300 de miliarde de lei vechi. Însă, trebuie precizat că doar 70 de miliarde sunt venituri directe, din taxe și impozite locale.
Ultimul recensământ a relevat faptul că populația Făgărașului a scăzut cu 24%, declinul demografic la nivelul întregii Țări a Făgărașului fiind de 13%, cauzele fiind sporul natural negativ și migrația internațională.
Decăderea Combinatului Chimic s-a reflectat puternic asupra întregii zone. În municipiu, rata șomajului a ajuns la 5,24%, peste media juudețeană și națională, rata de ocupare a populației fiind de 48,3%. La această oră funcționează în Făgăraș 816 firme, care totalizează o cifră de afaceri de 706 milioane de lei, sectorul industrial fiind cel care realizează în majoritate această cifră de afaceri (52%).
În perioada 2008-2011 au dispărut 389 de firme, dar s-au înființat 186. Ca domenii de activitate, 68% din firme sunt în sectorul serviciilor, 21% în industrie și construcții și 11% în agricultură.
Potențialul turistic, departe de a fi exploatat la capacitate. La capitolul turism, investițiile în renovarea și promovarea cetății încep să-și facă efectele, însă departe de potențialul real. În acest an, Muzeul „Țara Făgărașului“ are încasări de circa 25.000 de euro, numărul vizitatorilor era în 2007 de 14.956, iar în 2012 s-a dublat, la 29.839. În privința unităților de cazare, în 2007 funcționau doar patru unități, iar în 2012 8, numărul locurilor de cazare evoluând de la 73 la 186.
Potențialul Țării Făgărașului este imens, dar trebuie pus în valoare. Și aici nu este vorba doar de Cetate, la care continuă lucrările cu sprijinul Consiliului Județean Brașov. Tote localitățile de la poalele Făgărașului se pot dezvolta rapid, dacă reușim să atragem fonduri pentru construcția de pârtii de schi.
„Dacă vorbim despre pârtii în România, cel mai potrivit loc este Masivul Făgăraș, care este cel mai înalt, pe versantul nordic. Însă turismul nu presupune doar pârtii și pensiuni, ci și servicii”, spune Mănduc.
În ceea ce-l privește, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Mihai Pascu, a prezentat câteva proiecte incluse în portofoliul depus la Alba-Iulia pentru finanțare, pentru exeercițiul financiar 2014-2020. „Ar fi bine să vă gândiți la un campus unde să adunați copii din întreaga zonă și să-i calificați în anumite meserii cerute de investitori. Întreprinzătorii au nevoie de mână de lucru calificată. O altă idee ar fi înființarea unei burse agricole în zonă. Micii fermieri să aibă încrederea că, dacă își lucrează pământul, vor avea unde să își vândă produsele. Mai mult, se pot face și unități de producție de prelucrare și procesare a alimentelor de bază”, a spus Mihai Pascu.
Articol publicat în ziarul Astra al Consiliului Judeţean
