Este greu să începi cu cineva atunci când vorbeşti despre familia profesorului Radu Gologan.
Cel mai bine e să laşi timpul să spună povestea familiei care a schimbat în timp straiele de oieri cu cele de intelectuali: profesori, economişti, cercetători, ingineri care au avut un cuvânt de spus în domeniile lor.
Gologan - bunicul este autorul a numeroase studii şi materiale istorice privind comerţul românesc în general, însă s-a concentrat pe judeţul Braşov. În perioada interbelică, Gologan a fost şi primar al Braşovului.
„Antrenorul“ olimpicilor. Radu Gologan este doctor în matematică şi omul de care se leagă generaţii întregi de olimpici români la această materie. Prin băncile din faţa sa s-au perindat Ciprian Manolescu, cel mai mare matematician român al momentului, dar şi Ana Caraiani, o tânără cercetătoare care, anul acesta, are unul dintre „primele 20 de doctorate din lume”, după cum spune chiar fostul ei coordonator.
La vârsta de două luni, în 1952, Radu Gologan ajungea de la Braşov la Sibiu. „Tata a luat decizia ca să scape de Securitate. Braşov era oraşul Stalin, iar bunicii avuseseră probleme cu regimul”, explică profesorul. Acasă, cei doi fraţi erau angajaţi de părinţi în discuţii diverse, de la lectură la situaţia din ţară: „Şi – îşi aminteşte Radu Gologan – tata ne provoca mereu cu probleme. Cine le făcea primul lua 5 lei”.
Profesor eminent, în Capitală. Când era în clasa a IX-a, familia s-a întors la Braşov, iar “bobocul” prindea prima clasă specializată în fizică a liceului „Andrei Şaguna”. A prins o generaţie de excepţie, în contextul în care jumătate dintre colegii săi de clasă au ajuns profesori universitari.
Din nou a avut noroc, cu o generaţie excelentă. În anul întâi, avea colegi cu care mergea la cursurile de anul patru. A absolvit în 1976, iar cinci ani mai târziu ajungea doctor în matematică.
A fost cercetător la INCREST, apoi la Institutul de Matematică. Acum, predă la Politehnică din Bucureşti, conduce Societatea de Ştiinţe Matematice şi coordonează olimpicii. S.B.