Majoritatea dintre noi trecem pe străzi fără să ne punem întrebări legate de numele lor. Nu ne întrebăm ce istorii ascund uliţele pitoreşti din Braşovul vechi. În decursul timpului, străzile oraşului şi-au schimbat numele de câteva ori, în funcţie de regimul politic. Prin 1887, s-au pus tăbliţe cu denumirile străzilor în trei limbi : sus ungureşte, la mijloc săseşte, iar jos româneşte. În general, onomastica străzilor era dată de breslele care îşi aveau aici atelierele, de instituţiile sau de personalităţile care au trăit sau au locuit pe aceste uliţe.
Strada Nicolae Bălcescu s-a numit pe vreamea breslelor strada Neagră şi apoi a devenit Regina Maria. S-a numit Neagră de la culoarea apei care curgea prin canalul ce aduna resturile de la multele tăbăcării din zonă.
Strada Vămii, devenită Voievodul Mihai - iar în perioada comunistă 7 Noiembrie, este azi Mureşenilor.
La intrarea în cetate, exista Poarta Vămii, locul pe unde intrau carele cu mărfurile negustorilor care veneau din Ţara Românească, prin pasul Bran, iar pe strada respectivă funcţiona vama unde se dijmuiau produsele ce intrau în cetate.
Strada Castelului s-a numit Funarilor-de la breslaşii care făceau funii, apoi a devenit strada Pavlov, iar acum a revenit la vechea denumire.
Strada Michael Weiss a fost botezată astfel după judele ( echivalentul primarului de azi ) care s-a opus guvernării tiranice a principelui Bathory. A devenit Armata Roşie, apoi Armata Română, iar acum a reprimit vechea denumire.
Republicii a fost Strada Porţii, dar s-a numit şi Căldărarilor, de la breasla care avea ateliere în fundul curţilor pietruite, de unde se auzea tot timpul ciocănitul maiurilor de lemn în tablele de aramă din care se făceau căldările. S-a numit şi strada Porţii de la poarta care exista la intrarea în cetate ( prin locul unde există azi clădirea Modarom ).
Aleea Rudolf a fost botezată Bulevardul Ferdinand, apoi Gheorghe Gheorghiu-Dej şi azi este Eroilor. În continuarea acestuia, Calea Victoriei, devenită Lenin, azi bulevardul 15 Noiembrie. E.C.
