Preşedinţii PSD şi PNL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au semnat sâmbătă la Parlament protocolul prin care ACD şi PSD formează Uniunea Social-Liberală. Uniunea Social Liberală (USL) îşi propune să funcţioneze până pe 31 decembrie 2020. USL va fi condusă de preşedintele PSD şi de cel al PNL, care vor lua decizii prin "consultare şi consens". Uniunea Social Liberală va propune candidaţi comuni la alegerile parlamentare, interzicând negocierile cu PDL pentru o viitoare majoritate. În plus, USL va susţine, atât în ipoteza alegerilor prezidenţiale la termen, cât şi a celor anticipate, un singur candidat pentru funcţia de Preşedinte al României. Totodată protocolul stipulează că ACD şi PSD vor participa la alegerile locale cu candidaturi comune pentru funcţiile de preşedinţi de consilii judeţene, primari de municipii reşedinţă de judeţ şi primar general al municipiului Bucureşti, precum şi cu liste de candidaţi comuni pentru consiliile judeţene, consiliile locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale stabileşte în detaliu modul de desemnare a candidaţilor comuni la alegerile locale - PSD va avea 21 candidaţi la preşedinţia CJ şi 20 la funcţia de primar, PNL 20 la CJ şi 20 primari - dar şi detaliile privind realizarea sondajelor şi a campaniei.
Ce-şi propune alianţa. PSD şi ACD îşi asumă 10 priorităţi pentru reforma instituţională a României şi 10 privind reforma economică, socială, politică şi administrativă. Primele obiective comune ale ACD şi PSD legate de reforma instituţională se referă la construirea unui stat eficient în slujba cetăţeanului, stat de drept şi mecanisme democratice autentice, un Parlament întârit, justiţie independentă şi responsabilă şi o Constituţie revizuită. La capitolul dedicat reformei economice, sociale, politice şi administrative, principala prioritate este definită ca "mai multă economie, mai puţină birocraţie". Acestui obiectiv îi sunt subsumate o serie de ţinte pe care USL le asumă: crearea de locuri de muncă, stimularea sectorului privat, îndeosebi a IMM-urilor, autonom în raport cu puterea politică, scăderea şi simplificarea fiscalităţii, reducerea costului muncii, încurajarea şi sprijinirea capitalului naţional sub toate formele, atragerea investiţiilor prin stabilitate şi predictibilitate legislativă, absorbţia şi utilizarea corectă a fondurilor europene, asigurarea stabilităţii macroeconomice şi monetare necesare aderării la moneda unică europeană. Tot ca priorităţi economice şi sociale sunt fixate statul social, priorităţi naţionale de investiţii, parteneriate comerciale eficiente, dreptate socială, descentralizare reală, depolitizarea şi eliminarea clientelei politice, transparenţă în utilizarea banului public, vot nefraudat şi reprezentativ. Alte deziderate sunt revenirea României pe un drum politic, economic şi social european, asigurarea bunăstării cetăţenilor, asigurarea bunei guvernări şi reprezentarea intereselor majore ale României în relaţiile internaţionale.
.
