Sari la conținut

Din mai, toate spitalele din România vor fi clasificate în cinci categorii, în funcţie de nivelul de competenţă oferit. Cum clasificarea va sta şi la baza finanţării de la buget a fiecărui spital, este posibil ca unele să nu mai supravieţuiască.  În forma de organizare existentă în prezent, nici o unitate din ţară nu poate fi declarată spital cu nivel de competenţă foarte înalt.
Resucitat. Proiectul privind clasificarea spitalelor  a mai fost o dată în dezbatere publică  şi urma să intre în vigoare la sfârşitul lunii octombrie 2010. A fost retras şi refăcut, iar acum motivaţia este clară: urma reorganizarea (comasarea şi reprofilarea în centre de permanenţă sau cămine de bătrâni). Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, susţine însă că „în forma de organizare existentă în prezent, pacienţii nu pot beneficia de tratament într-un spital cu nivel de competenţă foarte înalt, deoarece nici un spital nu poate să obţină această categorie. Este necesar ca cel puţin în cele 6 centre universitare de tradiţie din ţară să putem organiza astfel de unităţi”.
Cinci niveluri de performanţă. Ministerul Sănătăţii  propune ca spitalele să fie clasificate în funcţie de competenţă, pe cinci niveluri de categorii, în funcţie de resursele materiale, umane şi a capacităţii de a asigura asistenţă medicală de urgenţă şi pacienţilor în stare gravă. În funcţie de categorie în care va intra, spitalul va primi şi finanţarea. Conform proiectului de act normativ, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului, spitalele sunt obligate să solicite, în scris, direcţiei de sănătate publică din aria administrativ teritorială unde îşi desfăşoară activitatea, clasificarea în noile condiţii.  Categoria întâi la spitale va fi sinonimă cu un nivel de competenţă foarte ridicat, deservind populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt. Categoria a II-a înseamnă nivel de competenţă înalt, încadrându-se spitalele care au între 400 şi 1.200 de paturi, deţin echipamente medicale bune şi medici pregătiţi ca la carte. În categoria a III-a, nivel de competenţă mediu, intră unităţile sanitare care oferă servicii cu grad moderat de complexitate. Categoria a IV-a înseamnă nivel de competenţă bazal, iar cea de-a V-a, nivel de competenţă limitată. În urma clasificării, multe din spitale vor pierde o parte din finanţările actuale şi este posibil ca unele să se închidă.
Nici un spital braşovean de top. Potrivit acestei clasificări, judeţul Braşov nu are acum nici un spital cu grad foarte înalt de competenţă şi ar putea avea unul singur încadrat la nivelul doi - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă. Există, totuşi, o portiţă pentru clasificarea de nivel I a Judeţeanului. Potrivit articolului 5, acesta poate încheia contract de colaborare cu unul sau mai multe spitale din aceeaşi localitate, în vederea asigurării serviciilor medicale spitaliceşti şi/sau ambulatorii, după caz, în specialităţile pentru care spitalul nu are structurile proprii necesare, dar derogarea se aplică până la data de 31 decembrie 2011. Celelalte spitale braşovene vor fi clasificate ca nivel trei, patru sau cinci.

Comentarii

Ultimă oră