Liderii coaliţiei de guvernare nu au ajuns la un acord privind proiectul de reorganizare administrativă a teritoriului, UDMR opunându-se proiectului pentru că „nu au susţinere din teritoriu”.
Asumarea răspunderii, o greşeală. Surse parlamentare au declarat că unii democrat-liberali consideră că s-a făcut o greşeală atunci când secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a declarat că Executivul ar dori să-şi asume răspunderea pe un astfel de act normativ. Reprezentanţi ai PDL consideră că, dacă s-ar asuma răspunderea, ar exista riscul ca Guvernul să cadă la o eventuală moţiune de cenzură a opoziţiei.
Doar ideea lui Oltean. Vicepremierul Marko Bela a declarat vineri că a aflat de la premierul Emil Boc că propunerea făcută publică de Ioan Oltean nu aparţine întregului PDL. „Noi n-am fost consultaţi, l-am întrebat pe premierul Emil Boc dacă s-a corelat PDL. Am aflat că nu este vorba de o poziţie a PDL, domnul Oltean a transmis propria propunere, probabil. În coaliţie nu ne-am corelat, nici în PDL nu există o astfel de concepţie. Există o intenţie, cu care suntem de acord, că actuala împărţire administrativă a României trebuie schimbată, că este nevoie de una nouă. Deocamdată, avem nevoie de dezbateri pentru cristalizarea unei anumite concepţii”, a spus Marko Bela. Acesta afirmă că organizaţiile Uniunii din teritoriu nu susţin varianta celor 8 judeţe-mamut.
UDMR vrea 16 regiuni. În schimb, varianta pe care UMDR o consideră cea mai viabilă este împărţirea în 16 euro-regiuni, interesul imediat fiind crearea unei regiuni ce va cuprinde judeţele cu populaţie majoritar maghiară. În varianta UDMR, Braşovul ar putea face parte dintr-o regiune în care ar mai fi doar judeţul Sibiu.
Varianta lui Oltean. Vicepreşedintele PDL a anunţat o împărţire regională care se suprapune pe actualele regiuni de dezvoltare. Regiunea Braşovului va avea în componenţă şi judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, alături de Alba şi Sibiu. Capitalele regiunilor propuse de Oltean ar fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti. Oltean a mai anunţat că Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea pe actul normativ care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe, precizând că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi.
Varianta Scripcaru. Pentru a ajunge la un compromis, vicepreşedintele PDL George Scripcaru a propus acceptarea denumirii de „Ţinutul Secuiesc” pentru cele trei judeţe cu populaţie maghiară, ca o chestiune simbolică, fără personalitate juridică dar cu reprezentare la nivel naţional şi european. „Nu cred că e un capăt de lume dacă se va acorda un anumit grad de reprezentare celor trei judeţe.Trebuie să ţinem cont de specificul componentei culturale, de tradiţiile fiecărei zone. Personal nu m-ar deranja dacă Ţinutul Secuiesc ar primi un anumit drept de reprezentare, fiind o zonă cu anumite tradiţii. Nu văd care ar fi problema dacă s-ar numi chiar aşa. Cred că prin dialog putem rezolva toate aceste probleme şi cel mai important lucru este faptul că administraţia va fi mai aproape de cetăţean”, a precizat, pentru Gândul, primarul Braşovului.
