Agenţia de Mediu „studiază documentaţia”, în timp de custodele Geopark-ului Perşani spune că în zonă nu se poate excava.
Compania Lafarge a depus actele pentru deschiderea unei noi exploatări industriale în site-ul Natura 2000, dezvăluie www.hotnews.ro
Ultima erupţie vulcanică din Carpaţi. Cel mai fascinant peisaj din judeţul Braşov nu se întâlneşte la Bran sau în Poiana Braşov, ci în Racoş. În această localitate, în urmă cu sute de milioane de ani, a avut loc ultima erupţie vulcanică din Munţii Carpaţi. Craterul vulcanului se află pe Dealul Hegheş, deasupra micii localităţi locuite de rromi şi unguri. „Erupţiile vulcanice de aici au început în Pleistocenul inferior, acum 2,5 milioane de ani şi au continuat până acum 800 de mii de ani. Au fost trei erupţii vulcanice de tip bazaltic”, a declarat dr. geolog Mihail Iacomir, custodele Geopark-ului Perşani.
Carieră săpată de localnici. Zona vulcanică a fost mult mai întinsă, fiind cuprinsă ca într-un triunghi, între localităţile Racoş, Rupea şi Comăna. Centrul vulcanic se întinde pe o suprafaţă de 130-140 km pătraţi, zona fiind bogată în roci vulcanice şi în izvoare minerale. Coşul vulcanului s-a astupat odată cu trecerea timpului, însă de câteva sute de ani încoace localnicii au săpat după piatră şi roci, formând o carieră roşiatică, al cărei peisaj selenar ne duce cu gândul la un crater vulcanic.
Se fură cu căruţa. Fosta carieră de bazalt din Racoş, denumită Brazi, a fost închisă de mai bine de un an, fiind şi ea arie strict protejată, la fel ca „vulcanul”. Acum nu mai există buldozere, căci ar bate la ochi. În schimb, de aici, rromii fură cu căruţa piatră pentru placări. Pereţii stâncoşi se sparg cu târnăcopul. Apoi, plăcile de bazalt sunt alese şi urcate în căruţe, cu care sunt transportate la un punct de unde diverşi întreprinzători îşi încarcă camioanele. Mulţi oameni de afaceri din Braşov şi din împrejurimi se folosesc de sărăntoci pentru a le face treaba murdară. Este un sistem bine uns, o mică mafie locală.
Cel mai tânăr pământ din România. Această zonă are cel mai tânăr sol din Munţii Carpaţi, putând fi comparat din acest punct de vedere cu Delta Dunării. Geologii îl compară chiar cu celebrul Yellowstone. Din 2007, Cariera de scorie vulcanică „Dealul Hegheş” este inclusă într-o arie de protecţie geologică, care la rândul ei este inclusă în situl Natura 2000 „Dealul Homoroadelor” de protecţie a păsărilor. În acest loc există produse postvulcanice de tip scorie bazaltică, foarte apreciată ca material termoizolator natural. Ea este inclusă în procesul de fabricare a betoanelor speciale, întrucât este foarte uşoară şi foarte rezistentă.
Buldozere în loc de turişti. Înainte să fie declarată o zonă protejată, Ministerul Economiei a acordat companiei Lafarge România licenţă să exploateze această zonă. Acum, compania – al cărei punct de lucru de la Hoghiz a devastat drumurile din zonă – se află în procedură de reautorizare. În loc de turişti, într-un an sau doi, aici e posibil să vedem buldozere şi excavatoare. Practic, orice zonă poate fi exploatată atât timp cât primăria şi custodele îşi dau acordul. Astfel, companiile pot obţine relativ uşor autorizaţia de mediu. Dacă nu se folosesc de puterea lor financiară, atunci îşi scot la înaintare avocaţii.
Ecologiştii caută turişti. Doctor în geologie, Mihail Iacomir este şi custodele Geopark-ului Perşani, ONG-ul care se ocupă de protecţia acestei zone. „În momentul în care s-ar excava aici, aceşti pereţi verticali se vor mări, iar siguranţa oamenilor va fi periclitată. Am conservat aceste profile geologice integrându-le într-o arie strict protejată, deci aici nu se poate exploata”, declară geologul. Cum în alte ţări georparkurile atrag zeci de mii de turişti anual, ONG-ul încearcă să atragă fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii turistice de aici. Iacomir nu vrea să vadă şenilă de buldozer în zonă, însă lucrurile sunt complicate. Custodia ariei este împărţită cu alţi doi custozi din Judeţul Covasna, care pot da aviz favorabil exploatării zonei.
Ce spun reprezentanţii Lafarge. „Cariera de scorie de la Racoş este un sit pentru care deţinem licenţa de exploatare eliberată de autoritatea de resort şi valabilă până în anul 2020. În ultimii ani nu am desfăşurat operaţiuni în această carieră. Parcurgem, de la începutul anului 2011, procesul legal privind reînceperea exploatării şi am obţinut aviz favorabil de exploatare din partea ANRM. Având în vedere includerea acestui perimetru în «Situl Natura 2000», am demarat un «Studiu de evaluare a impactului activităţii de exploatare asupra mediului» şi am solicitat APM Braşov reautorizarea potrivit normelor legale în vigoarel”, a declarat pentru www.hotnews.ro Ionel Ureche, Mineral Resources & Land Manager Lafarge Agregat România.
Şase firme exploatează arii protejate. Situaţia de la Racoş nu e unică. De la Pădurea Bogăţii în sus spre Racoş, întreaga zonă este protejată prin situri Natura 2000. Totuşi, există firme care exploatează diferite cariere de bazalt, calcar, sau pietriş. În zona Racoş şi Pădurea Bogăţii sunt şase firme autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului pentru exploatarea nisipului şi pietrişului. „În siturile Natura 2000 trebuie pusă problema dezvoltării durabile, pentru că arealul cuprins este de zeci sau chiar sute de kilometri. Astfel, trebuie să ne gândim şi la protejarea mediului, dar şi la dezvoltarea durabilă”, a declarat directorul APM Braşov, Ciprian Băncilă.
