Fratele Musashino a scăpat de cutremur

Braşovul are un frate în Japonia, oraşul Musashino, cu care s-a înfrăţit la finalul secolului trecut. Reprezentanţii centrului cultural de la Braşov încearcă să-i ajute cu ce pot pe fraţii de pe cealaltă parte a planetei.
Iulian Florea este un tânăr braşovean foarte apropiat centrului Musashino. Tânărul a inventat un soft care traduce caracterele japoneze în limba engleză. El a studiat cu bursă în Japonia. A terminat facultatea de telecomunicaţii la Universitatea „Tohoku”  Sendai şi a trăit în Japonia 4 ani. „Cât am stat în Sendai am fost martor la două cutremure şi la două taifunuri”, povesteşte acesta. „Japonezii nu intră în panică în caz de cutremur, nu fug disperaţi pe străzi, deoarece  ştiu că aşa se supun unui risc mai mare. Acum, pentru ei nu a fost o surpriză că a fost cutremur, ci că a fost atât de puternic. Ei ştiau exact când şi unde va fi epicentrul cutremurului. Este cel mai mare din istoria Japoniei”
Câteva zgâlţâieli. „Oraşul Musashino nu a fost afectat de cutremur, s-au simţit doar câteva zgâlţâieli, fără consecinţe mari. Nici în Sendei nu au avut loc stricăciuni din cauza cutremurului. Oraşul nu a fost afectat. Principala cauză a morţii japonezilor a fost tsunami-ul. Cele mai afectate au fost portul şi fermele de orez din apropiere”, precizează de asemenea Iulian Florea.  
De 12 ani la Braşov. Profesoara de limba japoneză de la Centrul  „Musashino”, Hiroko Uchimura, a urmărit cu teamă imaginile cu dezastrul de acasă difuzate de televiziunea română. A reuşit să vorbească cu rudele din Tokyo la trei ore după cutremur: „Am aflat de vineri ce  s-a întâmplat. Iniţial nu am  reuşit să vorbesc cu ai mei, atât internetul cât şi telefoanele fiind căzute. Am  vorbit cu ei la trei ore pe internet şi acum sunt mai liniştită”, spune Hiroko Uchimura. Aceasta a venit la Braşov în urmă cu 12 ani şi tot atunci a început să înveţe limba română. De doi ani şi jumătate a ales să se stabilească la Braşov şi predă limba japoneză la Centrul Cultural Musashino.
Cei mai pregătiţi. „Japonezii ştiau că există presupunuri cu privire la un cutremur foarte mare. Ei au o pregătire foarte bună în ceea ce înseamnă reacţiile în faţa cutremurelor. Cât am fost student acolo am făcut un opţional în cadrul căruia făceam fel şi fel de exerciţii: se umplea un cort cu fum pentru a învăţa cum să ne comportăm în cazul unui incendiu, făceam exerciţii cu electroşocuri. La ei, exerciţiile de prim ajutor sunt mult mai serioase decât la noi.  În caz de calamităţi, sunt pregătiţi. Toţi locuitorii au sticle cu apă pasteurizată care se păstrează 5 ani şi pungi de orez care rezistă 2 ani. Şi  un lucru care poate vi se va părea ciudat- ei mereu au lângă pat papucii -ştiu că în caz de cutremur lucrurile se sparg, aşa că papucii sunt indispensabili, chiar dacă nouă ni se pare nesemnificativ”, spune tânărul.
Ce e asociaţia Musashino. Asociaţia se doreşte a fi o punte de legătură între cultura românească şi cea japoneză şi urmăreşte aprofundarea relaţiilor de prietenie dintre Braşov şi Musashino. Centrul a luat viaţă în 1998 şi  promovează cultura japoneză, în special oraşul  Musashino, prin prezentarea diverselor aspecte ale vieţii în Japonia, culturii tradiţionale şi moderne, dar şi a limbii japoneze.
Cum îi putem ajuta. Centrul Cultural a încercat să deschidă un cont pentru eventualele donaţii, dar întâmpinând piedici de ordin juridic (centrul nu e autorizat să facă donaţii) membrii s-au orientat spre alte metode de a strânge fonduri. Au realizat diferite pliante prin care oamenii sunt încurajaţi să fie alături de suferinţa niponilor; elevii au lucrat manual mici atenţii pentru donatorii care se vor prezenta la sediul asociaţiei (strada Olteţ nr. 11) şi au confecţionat micuţe figurine care de asemenea pot fi cumpărate de la sediu. Asociaţia doreşte de asemenea să aducă în România mai multe familii sau copii pentru o perioadă nedeterminată, gândindu-se la marele risc pe care îl prezintă perspectiva unei explozii nucleare în Fukushima.