Expoziţie despre tradiţiile şcolare de la Honterus şi Şaguna

La Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului sunteţi invitaţi să descoperiţi într-o expoziţie "tradiţiile şcolare braşovene-  Liceul Honterus și Liceul Șaguna".
Expoziția, inaugurată la sfârşitul anului trecut, prezintă originea și modul de organizare al asociațiilor școlarilor din Brașov, Coetus-urile studențești ale elevilor de la gimnaziul săsesc Johannes Honterus și gimnaziului românesc Andrei Șaguna. Acestea au avut drept model practicarea în universități din Europa (Heidelberg, Cracovia, Viena) în secolele XV-XVI, a tradițiilor care reflectă solidaritatea de grup, prezentă în contextul școlar instituţional, inclusă în reforma pedagogică a timpului.
La originea asociațiilor școlarilor din Brașov se află practicarea, în universități din Europa (Heidelberg, Cracovia, Viena) în secolele XV-XVI, a tradițiilor care reflectă solidaritatea de grup, prezentă în contextul școlar instituţional, inclusă în reforma pedagogică a timpului.
La Brașov, umanistul J. Honterus a fost primul care a introdus, prin regulamentul şcolar (1543), instituția autonomă a Coetus – ului, asociație în care erau cuprinşi toţi elevii din clasele superioare ale gimnaziului, denumiţi „studenţi”.
Coetus–ul (lat. asociaţie) avea drept scop principal dezvoltarea și pregătirea școlarilor pentru viața în societate.
În cadrul regulamentului Coetus-ului erau clar stabilite procedurile de luare a deciziilor, drepturile şi obligaţiile fiecărui membru precum şi pedepsele.
Activitatea era reglementată printr-un statut, ritualurile practicate având un important rol pentru educaţie.
Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea se preiau obiceiuri și comportamente specifice mediului german, de exemplu ritualul inițiatic denumit ”botezul fuchs-ilor” („botezul vulpilor”), elevi din clasa a cincea ai şcolilor superioare, numiți „boboci” în limbajul actual.
Asociația, școlară a Coetus-ului, a fost preluată de celelalte gimnazii săseşti din Sibiu, Mediaș, Sighișoara și a fost practicată de ultimele clase ale şcolilor superioare până în anul 1940. După război, Coetus-ul şi-a reluat pentru scurt timp activitatea (1946 – 1948), apoi a fost interzis definitiv.
La sfârșitul sec. al XIX-lea elevii din Gimnaziul românesc greco-ortodox, în prezent Liceul Andrei Șaguna s-au organizat într-un Coetus studențesc, după modelul gimnaziului săsesc din Brașov.
Șaguniștii practicau obiceiul „Comanda” (din fr. comment = cum?), ce semnifică „codul” de reguli tradiţionale, modul cum trebuie să se poarte un tânăr în viaţa de student. Această primire în Coetus se făcea după un anumit ritual de inițiere, un regulament nescris, transmis de la o promoție la alta.
Punctul central al ritualului constă în Botezul fuchs-ilor desfășurat în Poaină. Fuchsii erau botezați de către Fuchs Major-ul, cel mai chipeș student din clasa a VIII-a, simpatizat de toţi colegii. Noul fuchs primea cu această ocazie o poreclă. La terminarea botezului, petreceau cu jocuri, muzică și dans, până pe înserat. Serbarea se încheia cu întoarcerea în oraș, unde în fața liceului se intona Gaudeamus igitur.
Obiceiul asemănător cu cel practicat de către inițiatorii lui se mai desfășoară și azi în rândurile elevilor de la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov.
Maialul, organizat de „studenții” șaguniști din ultima clasă a cursului superior cu participarea și a celorlalti elevi, alături de profesori și absolvenți din promoții diferite, marca perioada încheierii cursurilor. Maialul se desfășura sub forma unei petreceri de primăvară, organizată la Stejeriș. Maialurile s-au ținut după aceleași reguli, dar îmbrăcau o altă semnificație, erau destinate celor care terminau liceul și își luau rămas bun, de la viața de elev, trecând astfel la statutul de adulți.