Aproximativ 500 de codleni s-au adunat sâmbătă în centrul oraşului, la Promenadă, pentru a protesta faţă de decizia Ministerului Sănătăţii de a închide spitalul din localitate. Protestatarii au mers până în apropierea DN 1, avertizând că, dacă ministerul nu va reveni asupra deciziei, vor bloca drumul naţional. „Acum vrem să demonstrăm că respectăm legea şi ne oprim la limita pieţei, dar, dacă nu vom fi ascultaţi, vom recurge la forme de protest radicale”, a declarat organizatorul mitingului, consilierul local Erwin Albu. „Considerăm că s-a comis un abuz.
Proces împotriva ministerului. În 4 aprilie, Consiliul Local se va întruni într-o sedinţă extraordinară, în cadrul căreia se va supune aprobării deschiderea unui proces împotriva Ministerului Sănătăţii”, a declarat Albu. El a mai anunţat că şi cetăţenii vor deschide un proces, astfel că săptămâna aceasta va fi demarată o campanie de strângere de semnături. Codlenii spun că au nevoie de spital, mai ales de liniile de gardă, întrucât în localitate sunt mulţi bătrâni şi bolnavi, iar în caz de criză cardiacă, până la Braşov sau Făgăraş nu mai au nici o şansă. Ei spun că sunt mai rău decât într-o comună, există un măcar un dispensar.
Victimele birocraţiei. Între timp, la unitatea sanitară din localitate domneşte confuzia. Între orele 7.00 şi 19.00 câţiva medici asigură „gărzi voluntare”, menţinând în funcţiune serviciul de urgenţe. Foştii sau actualii angajaţi ar trebui astăzi redistribuiţi în alte spitale din judeţ, dar mulţi dintre ei spun că au salarii prea mici, pentru a-şi permite să facă naveta. "În 31 martie, seara târziu, au fost trimişi acasă toţi cei 13 pacienţi. Vineri, starea unuia dintre ei s-a agravat şi a ajuns înapoi, la spitalul din Codlea, fiind preluat de medicii de gardă rămaşi în spital. Ulterior, aceştia au sunat la 112, a venit ambulanţa şi l-au predat fără a şti unde a fost dus", a declarat consilierul local Erwin Albu. De altfel, susţine el, vineri, pacienţii veneau la spital, erau văzuţi de medici, dacă aveau nevoie de vreun medicament le utilizau pe cele de pe stoc, iar dacă se impunea internarea, sunau la 112.
Cel puţin până în iunie. Ce se întâmplă şi mai ales ce se va întâmpla cu cele trei unităţi sanitare din judeţ, propuse iniţial pentru a fi reprofilate în cămine de bătrâni, nici o oficialitate din domeniu nu poate spune cu certitudine. Reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate (CASJ) şi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Braşov dau din umeri. Formal, spitalele respective există şi funcţionează în continuare, atâta timp cât autorităţile locale nu au cerut desfiinţarea lor şi transformarea în cămine de bătrâni. Pe de altă parte, pentru a putea asigura serviciile medicale specifice, acestea ar fi trebuit să prelungească actele adiţionale la contractele din 2010, cu CASJ Braşov, cel puţin încă două luni. Teoretic, Casa nu avea bază legală pentru a refuza semnarea acestor acte, până la intrarea în vigoare a Contractului-cadru pe 2011, amânată pentru iunie.
Ministerul nu dă înapoi. Pe de altă parte,în 31 martie, pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la secţiunea "Transparenţa decizională" a fost supusă dezbaterii publice Hotărârea de Guvern pentru aprobarea raportului analizei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor spitale, listă ce cuprinde 60 din cele 67 de spitale, printre care şi cele trei braşovene. Observaţiile şi propunerile privind proiectul de act normativ puteau fi transmise până în 29 aprilie, fapt care le-a dat reprezentanţilor spitalelor speranţe că vor mai fi finanţate. Degeaba, însă. În aceeaşi zi în care a fost pus în dezbatere pentru 30 de zile, Guvernul a şi adoptat acest document. "Pe baza analizei Comisiei şi a criteriilor elaborate, s-au propus 67 de unităţi sanitare publice cu paturi, cu care casele de asigurări de sănătate nu vor încheia contracte de furnizare de servicii medicale, începând cu 1 aprilie 2011. Este un termen pe care l-am anunţat acum două luni de zile. Este un termen cunoscut”, a afirmat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, încercând să justfice comprimarea a 30 de zile în câteva ore.
La Victoria şi Săcele, spitale goale. Spitalul din Victoria mai avea vineri peste 40 de pacienţi internaţi ce au fost trimişi acasă sau transferaţi la Spitalul din Făgăraş până sâmbătă. Spitalul din Săcele a fost golit de pacienţi din 31 martie. În acelaşi timp, chestionat dacă a primit vreun document, prin care să se anunţe arondarea vreunei localităţi rămase fără spital, la vreo unitate sanitară din judeţ, dr. Gabriel Stanciu, directorul Direcţiei de Sănătate şi Asistenţă medicală din Consiliul Judeţean Braşov a declarat că nu a primit nici o înştiinţare în acest sens, cum nu a primit nici atunci când s-a pus problema "evacuării pacienţilor" sau a "externărilor dirijate".
Vor funcţiona centre de permanenţă. Directorul DSP Braşov, dr. Alexandru Bălescu, a declarat că instituţia pe care o conduce, ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii în teritoriu, a propus reorganizarea celor trei spitale ca ambulatorii de specialitate (policlinici) cu spitalizare de zi. "Comisiile locale ar urma să decidă şi să negocieze cu medicii de specialitate predarea spaţiilor în comodat (drept de folosinţă gratuită). Încercăm să ducem şi viitoarele centre de permanenţă ale medicilor de familie în acelaşi loc, ca să poată rămâne pacienţii şi peste noapte, supravegheaţi, să le mai atribuim câte o ambulanţă, astfel încât să suplinim desfiinţarea spitalelor. Finanţarea pentru serviciile medicilor şi ale asistentelor ar veni de la Casa de Asigurări, DSP ar plăti medicaţia, primăriile ar trebui să susţină cheltuielile pentru camera de gardă, utilităţi, pază", a explicat dr. Bălescu.
Zi decisivă. Şeful DSP nu a comentat modul în care MS a procedat în aprobarea hotărârii de guvern, prin care a sistat finanţarea, dar a recunoscut că acele contracte cu CASJ au fost "firul de pai" de care s-au agăţat toţi cei care au refuzat desfiinţarea spitalelor. Chestionat cine şi cum va plăti personalul din cele trei unităţi defiinţate, dr. Bălescu a menţionat că unii dintre medici au decis să rămână pentru servicii de ambulatoriu, alţii se mai gândesc până astăzi, când va începe redistribuirea. Astăzi, ar urma să ştie mai multe despre soarta spitalelor, dar clarificarea "nebuloaselor" s-a mai amânat de câteva ori până acum.
Gonţea: “Din orice punct al judeţului se poate ajunge la Braşov în 15 minute!”
Prefectul Ion Gonţea a declarat că o reorganizare a reţelei sanitare din judeţ se impune, argumentând că, la o populaţie de 500.000 de locuitori este anormal să existe 12 spitale. Când pensionarii braşoveni i-au replicat că oamenii au nevoie de servicii medicale de urgenţă în apropiere, în cazuri critice, Gonţea le-a dat o replică năucitoare: “Din orice punct al judeţului se poate ajunge la Braşov în 15 minute!” Nu a spus cu ce, probabil se referea la elicopter, asemenea lui Băsescu.
