„Mărturisesc că am o părere execrabilă despre toată clasa politică. – Dar Boc e bun de prim ministru? – Boc e un papagal! (...) Şi nu cred că greşesc, Boc va fi schimbat, pentru că Boc a reuşit să facă atât de ridicolă obedienţa, încât a devenit stânjenitor. Boc nu mai e un nume propriu astăzi. Boc este „boc”, este chipul de supravalet. – Maestre, cum ar arăta un guvern real cu Boc premier şi cu Băsescu la Preşedinţie. Vă imaginaţi? – Domnul Cristoiu, eu nu ştiu dacă am să mai fac umbră pământului mult. Sper să nu mai apuc să văd o astfel de comedie, chiar grotescă”.
Şi aşa a vrut şi Dumnezeu. L-a luat la El, ca să nu mai vadă comedia grotescă de care vorbea românilor.
Ciolanul la care dulăii înfometaţi ai PD-L şi PSD se aruncau cu ochii ieşiţi din orbite este mult prea mic. Aiurelile alea cu o mai bună gospodărire a banului public erau pentru vulg. De fapt, s-au înmulţit ministerele, s-au înmulţit funcţiile şi onorurile, că şi gurile lor multe vor să mănânce ceva... Ca să nu mai vorbim de scârba cu care „boc” îl înjura pe liberalul Predoiu, de la Justiţie, iar acum acelaşi „boc” ne explică că individul respectiv, autosuspendat din PNL, este numai bun să rămână acolo, pe motiv că e tehnocrat. Curvăsăreală cu ştaif, mon cher, mai ceva ca la Moulin Rouge.
P.S. Evident, pensiile şi majorarea salariilor profesorilor nu se vor putea opera, din motive de situaţie dezastruoasă lăsată moştenire de fosta guvernare...
Autor Sebastian Dan
