Avem parte, pe prima scenă, şi, se pare, vom mai avea multă vreme, de aceeaşi politicieni făcuţi pe puncte, care au sărit din salopete în fotolii de prim rang şi care, sunt sigură, atunci când nu-i vede şi nu-i aude nimeni, râgăie, înjură birjăreşte şi scuipă pe jos, proletar. Doar că, dacă înainte aceştia puţeau a ceapă, usturoi şi ţuică şi îşi inghesuiau subalternele prin magazii, depozite şi arhive, acum, peste izurile vechi, intrate ireversibil în tegumente, adie şi un “Armani “ boieresc.
Neşcoliţi şi fără apetit pentru cultură, care nu încăpea şi nu încape în bugetul lor de timp, acest gen de politicieni “avortaţi” în democraţie nu se lasă duşi nicicum .Ba, unii dintre ei, care au deprins repede arta furatului, a ţepuitului, a şemnului, a “suptului” banului public, poftesc din nou, după o pauză de “digestie” dată de electorat, să fie nu numai îmbuibaţi cu bani ci şi cu funcţii publice. Pentru că, zic ei, au experienţă, nu-i aşa, cunosc pârghiile în sistem, au mai ocupat funcţii de rang şi ştiu ei ce au de făcut. Ce ştiu, tocmai am detaliat mai sus. După ei, atunci când au mai fost, n-a rămas mai nimic. În schimb au râmas ei cu “osânza” pe care au adunat-o, minmând preocupări dătătoare de insomnii pentru mai binele Cetăţii.
Că sunt porniţi pe deversat umori adunate mai abitir ca fierea din bilă, e de înţeles, fiindcă ţine de un modus vivendi adânc înrădăcinat în ei... Dar nu sunt în stare să o facă la vedere, ci doar pe la spate, hoţeşte. Un astfel de comportament este, de fapt, materialitarea unei laşe obşnuinţe de a face pluta… pe burtă, aşa cum au deprins ei din tinereţe, şi de care nu se vor mai dezbăra, spre răul nostru, niciodată!
