EDITORIAL: Grebla şi criza

Într-o zi,  s-a dus  să vadă cum îi merge moşia. Ajuns lângă un câmp pe care un ţăran trudea cu familia să strângă fânul, tânărul franţuzit, cu frac şi joben şi cu monoclul înfipt în ochi,  a coborât din trăsură şi s-a aporpiat de ţăranul care se oprise din lucru şi stătea cu bărbia sprijinită în grebla cu care aduna fânul. L-a întrebat într-o românească franţuzită ce face acolo şi cum se cheamă unealta din mâna sa. Ţăranul, în loc de răspuns, i-a întins grebla  îndemnându-l să adune un pic de fân cu ea, că aşa precis îşi va aminti cum se cheamă unealta. Junele boier a luat-o şi, ca şi cum nu pusese niciodată mâna pe aşa ceva o ţinea stângaci şi, tot chinuindu-se să o folsească, a călcat pe colţii greblei iar coda acesteia l-a plesnit  tare peste gură. “Fira-i a naibii să fii de greblă!” a strigat mînios junele într-o românească perfectă. “Ei, boierule, ai ghicit, aşa se cheamă, greblă!” a spus ţăranul pe un ton hîtru. Istorioara asta cu tâlc mi-a revenit în minte acum, când boierii de azi ne îndeamnă să cumpărăm să consumăm şi să folosim doar produse româneşti ca să ajutăm economia să treacă mai uşor peste criza economică. A trebuit să-i  lovească peste gură “grebla” crizei ca să-şi să aducă aminte şi ei de rafturile cu produse autohtone, mai ieftine, pe care, până acum le-au privit şi ocolit cu dispreţ. Boieri dumneavoastră, n-aveţi de unde să ştiţi că noi, poporenii, n-am încetat să mâncăm produse şi să ne luam haine, încălţăminte, îmbrăcăminte şi alte produse româneşti, câte se mai găsesc şi nu le-aţi  prăpădit voi, înlocuindu-le cu altele, de-afară, de mâna a doua, pe care ni le-aţi băgat pe gât cu forţa. Aşa că lasaţi somonul fume, brânza franţuzească şi alte fineţuri de pe  afară şi poftiţi cu noi, la ale noastre, româneşti! Vă ţinem loc la rând !