Apariţia unui Serioja ar fi fost, la fel de simplu, generată de nepăsarea, neglijenţa ori mai ştiu eu ce a unui poliţist care n-a avut chef să facă o treabă din care nu îi ieşea nimic. În oricare din cele două ipostaze, am fi avut un caz izolat. Un incident. Tragic, este adevărat, dar izolat. Nenorocirea este că lucrurile nu stau nici pe departe atît de simplu. „Prestaţia” unei judecătoare şi lipsa de prestaţie a unui poliţist pot apărea, în istoria de faţă, doar ca factori catalizatori ai reacţiei. Dar cauza, cea adâncă, incontestabilă şi dramatică, este alta. Braşovul, în viaţa lui subterană, s-a schimbat profund, iar rezultatele ies acum la suprafaţă. În ani, infracţionalitatea organizată şi-a dat mâna cu mediul economic şi, mai ales, cu cel politic. Întâlnirile „la secret” dintre lideri interlopi şi personalităţi ale vieţii publice au acum loc în văzul lumii. Interesele s-au întrepătruns, iar infracţionalitatea s-a generalizat la nivel macrocomunitar. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, restructurarea a început să pătrundă şi în lumea subterană. Globalizarea nu are în vedere numai economicul, ci şi criminalitatea. Apoi, infractorii noştri, temeinic reciclaţi, se întorc de prin străinătăţuri şi îi dau la o parte pe şefii locali de bande. Schimbarea nu se face, evident, prin vot, ci, din ce în ce mai des, cu arma în mână. Iar arma evoluează şi ea. De la piatră şi bâtă la sabie ninja, iar de aici la revolver şi AKM. Rezultatul? SUV-ul unui politician braşovean sare în aer în faţa casei sale, doi oameni sunt ucişi cu focuri de armă în plină stradă şi un altul este grav rănit. Ceea ce dovedeşte încă o dată că Goya avea dreptate: somnul raţiunii naşte monştri. Iar raţiunea adormită nu este a liderilor politici, ci a noastră. A celor care perseverăm în a ne alege lideri băgaţi până în gât în afaceri necurate, în medii mizere. Sau care circulă având atârnată de gât lozinca „şpăguiţi aici”. Nenorocirea este că, odată intrată în viaţa comunităţii, crima organizată cu greu mai poate fi eliminată. Consecinţa este saltul de la Goya la Serioja. Am zis!
de Cornelius Popa
