Gândirea şi răzgândirea fac parte din procesul democratic. O persoană publică, aşa cum este Scripcaru, ar trebui însă să aibă înţelepciunea, demnitatea, eleganţa şi decenţa să nu se răzgândească public.
Asta o face doar un cetăţean de rând, care îşi poate schimba deciziile de câte ori vrea el, fără ca acestea să aibă vreun impact asupra opiniei publice.
De aceea cred că Scripcaru, uns cu alifia expirată a unei tactici politice şemechereşti, deprinsă prin mimetism, de la alţi confraţi de-ai săi, nu s-a gândit nici măcar o clipă sa renunţe la „osul” pe care îl roade de atâta vreme, cu mare folos pentru el. A făcut doar un test, să vadă ce zice „poporul” la auzul veştii că nu mai vrea să fie, încă o tură, primar.
Iar „poporul” n-a zis nimic! Luaţi cu prea multe griji copleşitoare, care ţin de pâinea zilei de mâine, braşovenii n-au dat buzna în faţa Primăriei, într-o manifestare spontană, să îi ceară lui Scripcaru să nu-i lase de izbelişte, şi să nu-i lipsească de bucuria de a-l mai vota odată. Şi, nici când au aflat că acesta va candida totuşi, nu au izbucnit în urale şi ovaţii.
O explicaţie există. Doar Scripcaru care a rămas acelaşi personaj rudimentar şi neşlefuit, orbit de vanitate şi plin de sine, de care nu s-a lipit nimic în aproape două mandate, aşa cum nu se lipeşte apa de gâscă, nu vrea s-o descifreze.
Braşovenii au priceput, în sfârşit, că toate „măreţele realizări” cu care se împăunează Scripcaru, din care multe de mântuială, nu sunt făcute cu bani din conturile personale ale primarului ci cu bani publici, bani adunaţi din taxe şi impozite plătite de fiecare dintre ei. De care, acelaşi Scripcaru, şi-a bătut joc cum a vrut el, tocându-i, cu o deşănţată lejeritate, împreună cu anturajul veros din jururul său.
Cine îl mai vrea pe Scripcaru primar?
Sigur îl vor cei împreună cu care a prăpădit miliarde şi miliarde şi miliarde de lei din avuţia comunităţii pentru a distruge, sub valuri de asfalt, haina verde a Braşovului mai vor să forţeze încă un „viol” financiar, în grup! Ceea ce, sunt sigură, nu va mai fi posibil!
de Maria Petrascu