Când spuneam ca suntem o ţară de bodyguarzi, nu exageram cu nimic, însuşi termenul “bodyguard” e prost folosit în context, pentru că bodyguardul nu se confundă cu agentul de pază. Sau se confundă, dar doar în România. Pe scurt, pasiunea ancestrală a omului de a fi violent se poate satisface cel mai facil devenind un imbecil supradozat cu naposim şi decanofort, care, fie se angajează la o firmă de securitate, abia aşteptând momentul când se lasă cu “intervenţie” în manelărie să împartă cu generozitate pumni, fie se face interlop. Nu vă amăgiţi că între cele două meserii (chiar, meseria de interlop o fi intrat în nomenclator?) ar exista diferenţe, nici măcar între practicanţi nu sunt deosebiri. Cu toţii au ceafa lată, sunt tunşi scurt, au creierul cât piciorul de furnică, iar de unit îi uneşte dragostea neţărmurită pe care o poartă ideii de a se bate. Că s-au încăierat nişte „dintr-aceştia”, mi se pare de bun augur. De şi mai bun augur era să se omoare...între ei, aşa economisea statul o roabă de bani cu procese, „săltări” heirupiste numai bune pentru jurnalele TV cu mascaţii, încarcerarea lor. Ceea ce, însă, mi se pare îngrijorător este că România se confruntă cu o gravă disoluţie a autorităţii: nimeni nu ştie NIMIC şi nu face nimic. Unii şi alţii discută doct pe la talk show-uri despre cum poliţia sau jandarmeria ar trebui să-i pazească pe mallişti să nu se calce în picioare când bagă reduceri la Zara şi Mango...copiii ţării, habar n-aveţi! Poliţia ar trebui să facă altceva, să nu se mai ducă pe la chermeze cu interlopii, să nu mai ţină in telefon, pe speed dial, numerele de mobil ale aceloraşi interlopi, şi, eventual, dacă se poate, să nu-l mai lase liber pe Gorbunov chiar sub nasul lor, nicidecum să desfăşoare activităţi de pază obiective. Cât despre disoluţia autorităţii...ehhh, aici e chiar nasol, pentru că în aceste condiţii, alde Caiac devin eroi naţionali. Şi până la urmă, ajungem exact de unde am plecat: suntem o ţară de „bodyguarzi” şi de interlopi. Nu m-aş mira ca în câţiva ani, în locul statuii lui Matei Corvin din centrul Clujului, să apară un agent de pază din bronz, cu tonfa ridicată ameninţător, pe piedestal fiind gravate cuvintele „Poate-ţi f.. două petarde, fra’ere!”
Autor Mihai Băra
