EDITORIAL: Blestemul de după!

Dimpotrivă, pare că ni l-am asumat în continuitatea sa, într-o stare de dependenţă la care, dacă am renunţa, am intra probabil în „sevrage.” Doar aşa îmi pot explica de ce am devenit cu toţii un conglomerat amorf care nu mai reacţionează la nimic din ceea ce se întămplă cu noi şi în jurul nostru.
Nu mai avem nici măcar atitudine constatativă, care ar putea trezi, măcar teoretic, o reacţie de protest, de respingere, de minimă autoapărare, măcar reflexă ,dacă nu conştientă.
Mentalul şi reacţia colectivă au dispărut şi, cu ele odată, şi orice tip de poziţie faţă de atâtea decizii aberante care se iau în numele nostru, ca şi comunitate, fără să fim întrebaţi şi consultaţi.
Una dintre ele, în curs de aplicare, vizează distrugerea Parcului Central „ Nicolae Titulescu” unde, se ştie deja, se va face o mare parcare subterană. Nu ştim cum se va face, ce efecte va avea această monstruozitate nu doar asupra parcului în sine ci şi a noastră, ca cetăţeni. Vor dispare pur şi simplu câteva hectare de „aur verde” din inima oraşului? Vom fi şi mai puţin protejaţi de tot ce înseamnă noxe stradale, praf, lipsa de oxigen? Autorităţile tac! Ne-am obişnuit!
Dar tace şi Cetatea, comunitatea ştie ce se pregăteşte şi nu reacţionează să-şi apere ce-i al EI nu al LOR, a mai marilor vremelnici în funcţii, de la Primărie, igonoranţi, infatuaţi şi obtuzi care s-au pus pe distrus oraşul de cîţiva ani buni fără ca nimeni să li se opună. Se taie copaci, se distrug zone verzi, Tâmpa a fost mutilată, ca şi dealul Warthe, ca şi Coasta Vacii, etc., etc.
Palide proteste, cărora nu li s-au alăturat toţi ceilalţi, au îngăduit un Braşov din beton în locul unui Braşov verde. Iar preţul imens al acestor orori nu va fi plătit de noi ci de copiii şi nepoţii noştri care ne vor blestema că am îngăduit să se ajungă aici!