În ultimii 20 de ani Romania a pierdut peste 160.000 de hectare de cartofi.
Putregaiul inelar, lipsa subvenţiilor, dar şi lipsa unei strategii a Ministerului Agriculturii i-au convins pe ţărani că nu merită să cultive mai mult de 30% din suprafaţa de anul trecut, infromează stirileprotv.ro. De altfel, în ultimii 20 de ani România a pierdut peste 160.000 de hectare de cartofi. În Prejmer, capitala cartofului de altădată, se mai cultivă doar 5% din cartofii de anul trecut. Oamenii au optat pentru sfecla de zahăr. E rentabilă şi subvenţionată de stat.
Sămânţa de import creşte preţul. O mare problemă este sămânţa, suprafeţe cultivate pentru sămânţă scăzând de 5-6 ori în ultimii zece ani. În aceste condiţii, am ajuns să importăm sămânţă, la preţuri mari, această investiţie urmând să se regăsească în preţul cartofului în sezonul viitor. Statisticile înca ne poziţionează pe locul 3 în Europa ca suprafaţă cultivată, dar în fapt din "90 încoace nu demonstrăm nimic. Din 40 de tone de cartofi la hectar, abia mai producem 13. Ne-au depăşit bulgarii, polonezii şi ungurii.
3 milioane de tone în 2010. Peste toate, există şi suprafeţe în carantină, din cauza bolii numite putregaiul inelar. Ca să-i îmbuneze, ministrul agriculturii anunţă că are 7 milioane lei despăgubire pentru agricultorii care şi-au pierdut culturile din cauza putregaiului inelar. Asta reprezintă însă doar 4% din producţie. În România, „cine n-a aplicat 10-14 tratamente de mană, a cam pierdut cultura”, a declarat directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, Sorin Chiru, pentru www.evz.ro. Mai mult, unii producători au pierdut chiar şi 40% din recoltă din cauza ploilor din perioada de recoltare. Cartofii au putrezit în pământ. În aceste condiţii, producţia în 2010 a fost de circa 3 milioane de tone, dintre care sub două milioane au ajuns pe piaţă internă.
Lanţul scumpirilor. În 2010, litrul de motorină a ajuns la 5,5 lei, iar preţul tratamentelor fitosanitare a crescut, la rându-i, faţă de anii trecuţi. Subvenţia acordată pentru cartof a fost şi este de 8% (relativ mică). Producătorul a vândut cartoful în toamna lui 2010 pentru 0,70-0,80 de bani, pentru ca în primăvară să îl dea cu 1,10 bani. Plecat din curtea producătorului, cartoful ajunge exclusiv pe mâna intermediarilor. Aceştia au speculat rapid, gândind cam aşa: avem mai puţin de 2 milioane de tone pe piaţă, românii consumă peste 2 milioane, aşa că se poate umbla la preţ.
Preţul va creşte în continuare. Acum, kilogramul de cartofi costă 3 lei. Specialiştii spun că în toamnă, vom avea o perioadă postproducţie cu preţ ceva mai scăzut (2 lei pe pieţe) pentru ca din decembrie 2011 să asistăm la o nouă scumpire chiar şi la 4 lei. În 2012, cartoful va ajunge să rivalizeze la preţ cu fructele exotice. În supermarket, un kilogram de cartofi costă exact cât unul de lămâi. Aproape 40.000 de tone am cumparat doar în primele 5 luni ale anului trecut din Germania, Austria, Franta, Egipt, Turcia si Israel.
„Noi, la institut, am vândut în primăvară cu 1 leu, maximum 1 leu şi 10 bani. E mult faţă de anii trecuţi, acum trei ani cartoful pleca de la producători la 0,30 de bani. Dar eu tot nu îmi pot explica saltul de la 1,10 la noi la 2,50 sau chiar 3 lei în magazine" a declarat Sorin Chiru,
directorul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov
