România trece la noapte la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00. Asta înseamnă că ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ziua de duminică devine cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Efectele schimbării orei asupra oamenilor. Chiar dacă ora de iarnă înseamnă o zi în care dormim mai mult, pentru un grup de ingineri britanici de la Cambridge University, trecerea de la ora britanică de vară la cea GMT reprezintă o pierdere de energie electrică și o creștere a emisiilor de dioxid de carbon, prin mărirea perioadei de lucru pe întuneric. Chiar dacă vom dormi cu 60 de minute mai mult, medicii avertizează că în primele trei-patru săptămâni, cât durează perioada de adaptare, oamenii vor fi mai somnoroși și vor avea un randament mai scăzut la serviciu.
Există însă și avantaje: o zi mai lungă decât dacă s-ar păstra timpul de acum, ceea ce, conform psihologilor, aduce un plus de optimism. Organismul uman urmărește un ritm zilnic relaționat cu sănătatea, care se dă peste cap în momentul modificării orei. Trecerea la ora de iarnă presupune o probă pentru ceasul nostru biologic. Experții în cronobiologie, știință care studiază legătură dintre timp și funcțiile organismului, asigură că este o ocazie bună pentru a experimenta influența pe care o are timpul în viață noastră. La majoritatea persoanelor, ceasul biologic tinde să întârzie 30-60 de minute în fiecare zi. Cu alte cuvinte, în realitate, organismul nostru urmează cicluri de 25 de ore, chiar dacă acestea nu se realizează, pentru că ciclul lumina-întuneric ne obligă să ne adaptăm zilnic. Cu alte cuvinte, trecerea la ora de iarnă , prin care primim cadou o oră în plus, nu este greu de suportat de organismul nostru, deoarece compensează tendința naturală de întârziere a ceasului nostru cerebral.
În schimb, trecerea la oră de vară, care ne face să ne înfruntăm cu ziua de 23 de ore, merge în direcția opusă tendinței caracteristice organismului nostru. Vara, această modificare a orei are mai multe repercursiuni asupra vieții noastre. Specialiștii spun că, pe lângă ceasul cerebral, care organizează ciclul nostru de somn, există și alte "ceasuri" în corpul nostru, cum ar fi ficatul, rinichii sau inimă, care pot să întârzie mai mult sincronizarea cu timpul. Din aceste motive, medicii spun că, la câteva zile de la modificarea orei, putem simți nevoia să mâncăm după orarul de vară, chiar dacă din punct de vedere al somnului ne-am adaptat la noul orar. Pentru a ne obișnui mai repede, specialiștii ne recomandă să mâncăm și să ne culcăm sâmbătă, după orarul nou, de duminică. De asemenea, se recomandă expunerea la lumina naturală din timpul după-amiezii de duminică, pentru a oferi corpului doza normală de lumină cu care a fost obișnuit, pentru o adaptare mai ușoară. (L.A.)
