Săcelenii au fost păcăliţi de conducerea PDListă a administraţiei locale. Acuzaţia vine din partea fostului primar Vasile Laţa care vede acum cum au fost înstrăinate terenurile localităţii. Liberalul vorbeşte în primul rând despre afacerea Munţii Cailor, dar critică şi trocul făcut între Braşov şi Săcele cu terenul de la CET şi groapa de gunoi.
Acum, săcelenii sunt lipsiţi de banii care intrau la bugetul lor din taxa pe terenul de la CET,şi, mai mult decât atât trebuie să plătească pentru administrarea gropii de gunoi, care acum e în proprietatea lor. "În 2009 s-a pierdut Munţii Cailor, aproape 850 de hectare. Acestea au fost făcute cadou municipiului Braşov. În 2011 a mai fost făcut un cadou. Groapa de gunoi a fost dată de Primăria Braşov în administrarea celei din Săcele, care acum e obligată să o întreţină. În schimb Primăria Braşov a luat cele 70 de hectare de la Săcele, unde se află acum CET-ul. Acum plata taxelor şi impozitelor ce vin de la CET se duc la Primăria Braşov, sărăcind-o pe cea din Săcele." a atras atenţia Matei Gavrilă, preşedintele PNL Săcele (foto).
Un proces de 100 de ani. Toate aceste mişcări de proprietăţi între Săcele şi Brasov s-au făcut în mandatului primarului PDL, Florea Nistor. În ceea ce priveşte Munţii Cailor, între cele două localităţi s-a dus o luptă de mai bine de o sută de ani pentru 789 de hectare de păşune aflate în zona muntoasă a municipiului Săcele. Procesul a început în anul 1893 şi s-a finalizat în anul 1993 cu o hotărâre a Comisiei Judeţene de aplicare a Legilor Fondului Funciar prin care municipiului Săcele i-au fost date 131 de hectare pe Muntele Capra Mică, 324 de hectare pe Munţii Cailor şi 334 de hectare pe Munţii Bratocea – Ciucaş. Însă, în anul 2008 Primăria Braşov a început o nouă acţiune în instanţă, prin care a revendicat această suprafaţă de teren, iar judecătorii au dat câştig de cauză petentului. La rândul lor, consilierii locali din Săcele nu au aprobat ca acea suprafaţă de teren să treacă în proprietatea municipiului Braşov, însă acest lucru s-a realizat. Liberalii spun că neîntelegerile sunt cauzate de nesuprapunerea hărţilor din 1959 şi cea actuală. PNLiştii apreciază că atunci când s-a făcut punerea în posesie, decizia a fost luată pe simpla măsurare a lizierei pădurii, nu pe hartă. Însă, în cei peste 100 de ani pădurea s-a mărit, astfel că păşunea nu mai are aceleaşi dimensiuni. Din acest motiv au apărut diferenţe de suprafaţă, mai spun liberalii. (A.L.)
