Micii crescători de ovine din zona Branului câştigă din sacrificarea mieilor de Paşte, ciobanii care au mii de oi, însă, câştigă din exportul mieilor în principal în ţările arabe, dar şi în Europa.
Arabii sunt consumatori de carne de oaie. Din cauza conflictelor civile din Libia şi Egipt, exporturile ar putea să fie în acest an considerabil reduse.
Problemele oierilor. În judeţul Braşov sunt peste 800 de crescători de oi şi capre. Cea mai mare problemă a proprietarilor de stâni este lipsa ciobanilor, care preferă sa plece la stânele din străinătate, unde sunt plătiţi cu 1.000 de euro pe lună, dublu faţă de salariul din ţară. O altă problemă este preţul mare al furajelor, în care se investeşte într-un an, pe cap de oaie, aproape cât se obţine pe un miel vândut la arabi.
Vânzare prin intermediari. Criza arabă ar putea afecta preţul cărnii de oaie. Mieii sunt vânduţi în prezent, vii, la o greutate de 30 de kilograme, prin intermediari. Aceştia vin, se târguiesc cu ciobanii, iau mieii şi îi duc în locurile de carantină, unde stau 30 de zile, apoi îi transportă în ţările de desfacere. Dacă Libia şi Egiptul, două ţări importante pentru desfacerea mieilor crescuţi în zona Branului, vor cumpăra mai puţină marfă, preţul va scădea.
Exporturi directe. Pentru ca oierii să nu fie afectaţi prea tare de o eventuală scădere a preţului cărnii de oaie, Asociaţia Crescătorilor de Ovine a început demersurile la Ministerul Agriculturii pentru excluderea intermediarilor din lanţul exporturilor. Asociaţia a început şi procedurile pentru omologarea ca produse tradiţionale a mai multor sortimente de brânză (telemea, caş dulce, caş afumat, brânza în coajă de brad, urda dulce şi sărată), pentru a le putea desface direct pe pieţele europene.