Cretini după calendar

Există cretini şi cretini. Cu toţii au o particularitate comună: adoraţia ce-o nutresc pentru zilele libere. Cretinul este genul de individ care face totul după calendar, pentru că aşa se face. De 1 mai merge la mare pentru că aşa se merge, de revelion petrece pentru că aşa se petrece, de Paşte merge la Înviere pentru că de Paşte se merge la înviere, spune „o zi bună” pentru că se spune „o zi bună”. Cretinul nu gândeşte pentru că, în general, lumea nu prea gândeşte.
Dacă cineva s-ar suspecta temeinic de oarecare urme de inteligenţă, s-ar întreba, pe bună dreptate: de ce mă duc eu în turmă, cu trenul, către Vama Veche, unde vor ajunge alte şi alte turme? Ahh, ba da, ştiu de ce, pentru că sunt cretin! Cretinul simte că şi anul acesta, la mult-iubita lui Vamă, în care crede că şi-a dat doctoratul, vor veni puhoaie de alţi cretini, care-i vor lua aerul şi-i vor bea berea, dar el e rebel, pe cale de consecinţă are o datorie de onoare şi tre’ să meargă de 1 mai la Vamă, altfel Dumnezeul cretinilor vamaioţi îl va excomunica din ordin. Aşa încât, şi anul ăsta va spune, plin de năduf „bă, nu mai e Vama Veche ce-a fost odată”. Ce-a fost? Să tot fie vreo douăj’ de ani de când aud mizeria asta cu Vama Veche care nu mai e ce-a fost. În realitate, Vama e de o constanţă admirabilă: o staţiune comparabilă cu o latrină, în care, an de an, cretinii beau şi aleargă la fundul gol pe plajă.
Alţi cretini râd de cretinii paragrafului anterior, crezând că dacă pleacă de 1 mai la munte, nu la mare, nu-s tot nişte cretini. Drumul de la Bucureşti până-n Buşteni ţine 8 ore, adevărat, nu cu trenul, ci cu X5-ul, dar măcar există avantajul că pot face proba cretinismului depăşind coloana pe contrasens.
A treia categorie de cretini sunt jurnaliştii cretini care stau „la cadru” zi-lumină, trimişi de nişte producători cel puţin cretini, pentru a-i filma pe cretinii plecaţi de 1 mai la munte, la mare, sau la grătar, pentru că aşa se face de 1 mai. Şi acum morala editorialului: sunt un cretin!

de Mihai Băra