Bagam mana in foc, ba mai bine mi-as fi dat doua perechi de “palmi” in Piata Sfatului daca nu ne-am fi premiat intre noi. Nu-mi faceam probleme cum ca Cerbul n-ar fi ramas in Romania, ma gandeam doar prin ce zona a tarii se va duce, mititelu'. Si asa vorbim despre concurenti si finalisti, sa va spun cinstit, ma deprima pana la accese suicidale chestia asta cu “are, domne, voce buna", de parca ar conta asta. Madonna are cumva “voce buna”? Nici pomeneala, e chiar inspre tandari, are insa piese bune, era sa zic “catchy”, da’ am spus ca ma feresc de romgleza.
Dintre toti concurentii ajunsi in finala, mi-au placut cat de cat norvegienii, care, spre deosebire de toti ceilalti, nu s-au bazat nici pe coregrafie, nici pe calitati vocale, ci pe placerea de a canta. Au venit chititi sa se simta bine, ei si publicul, si au reusit pe deplin. N-ai, insa, cum sa speri de la un obosit ca Socaciu, ca, prin cine stie ce minune a zeitei Fortuna, ar pricepe ca muzica nu e tot timpul cantata pe 3 octave, cu “floricele” sau cu mesaje preluate de la cenaclul Flacara, faza pe judet. El o stie p-aia cu “o doamna a cantecului romanesc” si pace.
Publicul, insa, a sarit pe Andrii Popa varianta punk si chiar dadea Crash-ul drept castigator, pentru ca publicul, vedeti voi, si asta ma dau de ceasul mortii sa le explic unor mari specialisti in fenomenul radio, publicul nu sta sa te caute la oua ca pe Nastase, nici la octave, nici la ceasul de emisie, pentru el, neofitul, treaba e foarte simpla…ii place sau nu-i place. Putin ii pasa lui ca dupa o piesa din anii ’90 tre’sa urmeze una din 2008, daca ii place, poate sa fie din ’33 sau din 2011, oricum nu stie aceste amanunte si nici nu-l intereseaza ele, important e sa-i creeze bunadispozitie.
Paradoxul aburelii de la jurizare l-a constituit exact acest moment. Cu 10 minute inainte, sotia domnului Socaciu umbla cu microfonu’ prin amfiteatru, intreband poporul “cine castiga?”, poporul zicea “Andrii Popa”, de aici reiesind ca baietii erau populari, premiul publicului fiind, insa, castigat de…Annemari Dancs. Mwahahahaahah…prietene, deci nu se poate, v-ati facut singuri de rahat. Lumea-ti zice o treaba, tu o dai ca ‘ai mai populara e fatuca ce semana cu o functionara de banca putin frustrata sexual, care in timpul liber dintre doua extrase de cont si o sperietura buna ca vine auditul, se viseaza Jennifer Rush, dar mai degraba ii iese Jenny Faras.
In rest, juriul a fost un fel de Maica Tereza feat. Armata Salvarii. Ce n-a iesit la Eurovision, s-a premiat la Cerb: Poptamas, Biondo, pana si Razvan Krivach. Despre cel din urma, atata kitsch la aparitie n-am vazut de cand si-a pus Becali icoane pe bord la Maybach. Bocanci de blacker, pantaloni de motociclist ajuns la nunta tovarasilor sai de stat in sa, camasa de manelist transpirat de la fibrele de lycra, freza de Genghis-Khan si voce cam pitigaiata, dar nu tocmai rea. A mai dat o mana de ajutor si raposatu’ Farrokh Bulsara, Freddie Mercury pentru prieteni si iubiti, s-a legat "un quelque chose". Mortala era duduia de la clape, ce se vroia un fel de ingeras modern, cu fusta scurta, cizme de piele si aripioare cat scena, cu care-l infasura pe artist, intr-un tribut adus lui "Maical Gecsan". Aaaaa, si ca o paranteza, juriul a dovedit, inca o data, ca majoritatea barbatilor sunt niste "ipsationisti" notorii, altfel nu se explica prezentele moldovencei si bulgaroaicei printre finaliste.
No, lasa ca a fost bine. Pesedistii nasoi cum s-au suparat ei ca nu l-a invitat nimeni si pe don Costello sa dea un premiu, asa cum au urcat unii pe scena, ar fi vrut si el. Dupa aia au mai fost niste recitaluri. Brenciu bunicel muzical, desi funk-ul are lipici la romani precum are Gogol la Basescu, dar penibil verbal. Mai bine canta si tacea naibii din gura, pe cine interesa unde s-a nascut el si ca avea numai zece la liceu? Ruslana a fost ca o salata, cred ca si Nea Puiu Iordanescu vorbeste mai bine engleza decat o face ea. In afara de “energy” si “wild” n-am inteles o iota, Hagi tre’ sa fi fost gelos pe atata incoerenta in exprimare. Cand a urcat Iris pe scena, vazandu-l pe bietul Minculescu, imi imaginam cum poate arata moartea cu adevarat si totusi, in pofida rautatilor mele, oamenii au sunat bine, iar Miculescu, indiferent de cum arata si din ce cauza arata asa, e inca cea mai buna voce din Romania.
Sa nu se inteleaga cum ca retractez cele scrise anterior. Simply Red au fost, pur si simplu, foarte buni. Din capul locului va spun ca nu-mi place neam acest grup, nu-mi spune nimic din punct de vedere muzical si nici macar nu le-as pirata muzica, daramite sa le-o cumpar, si totusi, m-au impresionat prin cat de bine si-au facut treaba. Un Hucknall imbatranit, deloc extravagant, care n-a avut nevoie decat de vocea sa, in zi de gratie, si de acompaniamentul trupetilor pentru a face proba profesionalismului sau. Au fost momente in care Simply Red mi-au placut, desi ma jur, ca-i detest. Pe undeva mi-a si parut rau ca oamenii astia au fost ATAT de buni, restul festivalului merita o incheiere apoteotica, de genul unui recital extraordinar Pepe feat. Querida.
Autor Mihai Bara
