Comentariu: Romanii muncesc mult si prost ?!

Apoi tot legal in Romania durata normala a timpului de munca pentru un angajat cu norma intreaga este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana, trecand astfel cu vederea isteria orelor suplimentare sau a zilelor de weekend lucratoare, sau a job-urilor multiple. Insa desi muncim mult, asta se pare ce nu ne-a facut mai bogati, deoarece la noi calitatea e invers proportionala cu cantitatea…in concluzie muncim mult, dar fara spor….cu productivitate scazuta sau si mai rau la limita subzistentei.

Cu toate aceastea romanii sunt stampilati din start pe afara ca hoti sau cersetori. Sa nu-i suspectam pe occidentali doar de limitare, ci sa nu trecem cu vederea si  pe unii dintre confratii nostri, care de vreo 18 ani incoace s-au specializat numai in asta cand ajungeau prin Franta sau Italia. In principiu se spune despre cine fura sau cerseste…din doua una.. ori ii e lene sa munceasca ori i se pare munca rusinoasa. Poate de aceea nu intamplator e impamantenita vorba la noi, sa o spunem intr-un limbaj mai de cartier, ca doar fraierii muncesc si smecherii comanda.

Bineinteles daca luam ca adevarate cele spuse mai sus din start pica un alt proverb romanesc, care pun pariu ca majoritatea dintre noi, a trebuit sa facem o compunere la scoala, si anume  munca innobileaza pe om sau munca e bratara de aur..pardon meseria, care mi-e greu sa mai cred ca are origini romanesti.

Se pune acum intrebarea de unde vine atitudinea asta a romanului fata de munca? De unde i se trage dezinteresul asta fata de calitatea muncii, deoarece la cantitate, am vazut statistic stam de la bine in sus…

Pai un raspuns ar fi ramasitele sistemului comunist….Statul. Acel mare aparat abstract, care nu te poate controla direct. Muncesti, nu muncesti, iti faci datoria sau nu …”timpu trece leafa merge”. In plus e prea mare birocratia ca sa poti fi dat afara usor. Vezi cazuri de malprasix medici, profesori "sub vremuri" sau functionari publici atotputernici.

O alta explicatie ar fi dezinteresul pentru ceea  ce esti nevoit sau obligat sa faci. Putini dintre noi se pot lauda sau se numara printre acei 10-20% fericiti care fac ceea ce si-au dorit cu adevarat in viata. Nu de putine ori am intalnit ditamai absolventul de Drept sau de ASE, lucrand la un centru de call-center sau fiind agent de vanzari. Aici problema e mult mai delicata nu intram in detalii, cum dupa 18 ani de reforma in invatamantul romanesc inca nu s-a facut lucru cel mai simplu si esential, adaptarea scolii la cerintele pietei de munca.

Apoi am putea da vina pe spiritul latin al romanului, ia lucrurile mai usor in viata, chiar superficial, nu are nici inclin, nici in maneca cu disciplina si organizarea. Apoi o parte din vina ii apartine si climei. La noi nici iarna nu-i ca vara. Vara nu putem munci din cauza caldurii, iarna din lipsa ei. O alta vina o are insasi mama. De ce m-am nascut in viata mea…vorba unui cantec al lui Chilian…si nu in viata reginei Angliei?

Ei bine, daca am sta sa cautam scuzele de ce muncim prost, le-am gasi dupa cum se vede destul de usor, incepand de la cele mai serioase, pana la cele mai penibile. Exercitiu la care va invit si pe d-voastra …

Insa solutia calitatii muncii nu am dat-o eu, ci un filozof care culmea e tot roman ca noi. Andrei Plesu, intr-una din cartile sale, dadea urmatorul sfat umil. Indiferent ce facem, in orice moment al vietii noastre,  fie ca suntem prim-ministru, vanzator sau sapam santuri….sa ne dam silinta sa ne iasa treaba cat mai bine…adica sa incercam si sa ne dorim sa devenim profesionisti…”sloganurile” creatie pur romaneasca “las-o asa ca merge asa” sau “ca romanul se pricepe la toate”… sa le trimitem incet, incet la recycle bin…